O depopulare mai dramatică decât în timpul foametei și tifosului
Este o depopulare a Moldovei fără precedent în ultimii 200 de ani. Nici un război, nici chiar foametea generată artificial de sovietici în 1946–1947, nici o molimă care a atacat Basarabia pe parcursul istoriei nu au produs o astfel de catastrofă demografică. DW a scris și anterior despre acest fenomenextrem de periculos pentru Moldova.
Războiul din Ucraina vecină amplifică exodul masiv al moldovenilor din propria țară, chiar dacă Moldova a dobândit recent o șansă clară de integrare europeană. Situația din Rusia și riscul de mobilizare a moldovenilor care au și cetățenie rusă i-a determinat pe mulți muncitori moldoveni din această țară să se întoarcă acasă. Numai că, din cauza sărăciei și a lipsei de oportunități, majoritatea au plecat deja la muncă în Europa.
O treime din cei rămași ar părăsi imediat Moldova dacă țara ar fi atacată de Rusia
„Vremurile bune n-au venit – așa cum a promis guvernarea, dar a ajuns războiul la hotar, iar asta i-a forțat să plece și pe cei care încă analizau dacă să facă sau nu acest pas”, susține demograful Valeriu Sainsus din Moldova.
Potrivit sondajelor, fiecare al șaselea moldovean (18%) rămas în țară intenționează să plece la muncă peste hotare în lunile următoare. Anual, Moldova pierde peste 35.000 de cetățeni. Într-un interviu pentru DW, demograful Valeriu Sainsus a menționat că războiul din Ucraina și frecventele amenințări ale Moscovei la adresa Moldovei alarmează o bună parte a populației.
Întrebat dacă se poate anticipa câți moldoveni și-ar părăsi imediat țara dacă invazia Rusiei s-ar extinde și asupra Moldovei, demograful a răspuns: „Probabil o să vă șochez, dar în contextul în care fiecare a patra familie are cel puțin un membru stabilit peste hotare și dacă adăugăm și alte rude aflate în afara țării, am putea presupune că, dacă Rusia ar ataca și Moldova, aproape o treime din populația rămasă s-ar strămuta în țările unde s-au stabilit rudele”.
Pleacă tinerii de 15-35 de ani – revin cei trecuți de 50 de ani sau deja la pensie
Pleacă în cea mai mare parte tinerii, a menționat recent analistul UNFPA-Moldova, Eduard Mihalaș. Potrivit lui, oamenii tineri părăsesc Moldova nu doar din cauza salariilor mici, ci deoarece conștientizează necesitatea unor servicii publice de calitate pentru viitorul lor și al familiilor. Este vorba de educație, sănătate, infrastructură, transport public etc. „Ei încă nu au, în Moldova, lucruri care să-i lege definitiv de baștină. Vor să-și înceapă viața de matur într-o țară stabilă, care le oferă mai multe oportunități. Șansele ca tinerii care au plecat să revină în Moldova sunt foarte mici. Dacă analizăm statisticile, vedem că revin de obicei persoanele trecute de 50 de ani – adică înainte de pensionare sau deja la pensie”, a remarcat Eduard Mihalaș. Aceleași statistici arată că 60% din cei care pleacă din Moldova și nu se mai întorc au între 15 și 35 de ani.
În legătură cu plecarea tinerilor din țară, Valeriu Sainsus anticipează probleme foarte mari. Potrivit lui, „cota persoanelor per generație s-a redus periculos de mult, așa încât putem spune că Moldova este deja epuizată demografic”. (…) „Ultimele date confirmă că noi avem, timp de un an, 28-29 de mii de nașteri în țară, dar avem 16 mii de nașteri în afara țării. Asta încă o dată demonstrează că, pe termen mediu și lung, dezvoltarea demografică va compromite dezvoltarea economică a țării”, atenționează demograful Valeriu Sainsus.
Fenomen nou în Moldova – divorțialitatea înaltă la sate: „Ochii care nu se văd se uită”
El crede că, de facto, numărul celor rămași în Moldova este chiar mai mic de 2,6 milioane: „Cred că am rămas mult mai puțini. Mulți sunt antrenați în migrația circulară – adică, pleacă la muncă peste hotare pe trei, șase sau nouă luni pe an. Prin schimbul de migranți, pierdem anual 2,5% din populație. Asta ar însemna că, în contextul emigrației, numărul persoanelor care pleacă zilnic definitiv din Moldova a rămas cel care ne-a șocat cu câțiva ani în urmă – de 100 de oameni pe zi”.
Dacă Guvernul nu va adapta urgent politicile demografice, sociale și economice la noile realități, Moldova nu va putea evita o dramă în următorii ani, susține Sainsus. „Dacă noi într-adevăr vrem ca acest stat să existe, trebuie să revenim la discuția despre salariul mediu și salariul minim pe economie și, în paralel, să adaptăm măsurile vizând reproducerea populației. Absența unui membru din familie generează probleme de ordin social. E vorba și de educația tinerei generații, dar cel mai grav este că noi avem o creștere dramatică a numărului divorțurilor. Jumătate din numărul căsătoriilor se desfac iar cel mai alarmant este că divorțialitatea atacă cel mai dur familia rurală – un fenomen de o asemenea amploare la sate Moldova nu a mai cunoscut”, a menționat Valeriu Sainsus.
300 de sate din Moldova au rămas pustii în 30 de ani
Solicitat să explice motivele care au generat acest fenomen, demograful a spus că „este un efect al migrației”: „Ochii care nu se văd se uită. Nu există vreo țară în Europa unde divorțialitatea în spațiul rural să atingă cote atât de mari. Stabilitatea familiilor în Moldova a scăzut foarte mult. Pentru comparație, în perioada sovietică aveam o durabilitate a familiilor de 23 de ani. Acum am ajuns la o durabilitate familială de mai puțin de 10 ani. Reducerea de două ori a stabilității familiilor înseamnă și reducerea numărului de nașteri”, a explicat Sainsus. Deși nu există o evidență actualizată a satelor moldovenești dispărute în ultimii zece ani din cauza depopulării, demograful anticipează că recensământul preconizat pentru 2024 va constata că încă 150 de sate din Moldova sunt deja pustii. La ultimul recensământ din 2014, numărul satelor moldovenești rămase fără oameni era de 50. De la proclamarea independenței în 1991, au rămas pustii 300 de sate din Republica Moldova.
