Întrebat cu ce a greşit România, Karner a spus că a blocat aderarea României şi Bulgariei (nu şi a Croaţiei – n.r.) pentru că Schengen-ul nu funcţionează în acest moment. „Altfel nu am avea 75.000 de sosiri în Austria care nu sunt înregistrate anterior. Şi am sugerat să amânăm aderarea şi să votăm din nou în septembrie, de exemplu”, a declarat ministrul austriac. „După acest termen putem spune: s-a întâmplat ceva, s-au întreprins acţiuni în urma măsurilor pe care Comisia Europeană le-a anunţat într-o primă etapă? Hârtia are răbdare, aşa că acţiunea este importantă”, a justificat Karner.
La observaţia că puţine dintre persoanele care solicită azil în Austria vin prin România, majoritatea venind prin Serbia şi Ungaria, iar România este supărată pe abordarea Austriei, Karner a replicat: „Şi eu sunt supărat. Şi anume în legătură cu procedura, cu faptul că actele juridice au fost puse pe masă practic peste noapte. De mai bine de un deceniu se discută despre faptul că Schengen ar trebui să fie extins. Şi acum se vine brusc, fără a pregăti populaţia pentru ceea ce va aduce acest lucru: este vorba de mai multă securitate? Sau există un plus şi un minus în privinţa riscului?”
Karner nu este deranjat că a avut o poziţie singulară între ceilalţi colegi ai săi şi spune că Cehia a insistat pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen pentru că „a vrut şi ea rezultate” pentru preşedinţia Consiliului UE pe care o deţine. „Republica Cehă deţine în prezent preşedinţia UE. Bineînţeles, atunci când eşti ţara care deţine preşedinţia, vrei şi tu să obţii rezultate, înţeleg acest lucru. Cred că este esenţial ca în prezent să fie puse în aplicare măsuri eficiente de reducere a migraţiei ilegale şi a abuzurilor în materie de azil, de exemplu, ca procedurile la frontierele externe să se desfăşoare în Bulgaria”, a spus el.
Întrebat dacă evaluarea sa cu privire la România şi Bulgaria ar fi arătat diferit dacă nu ar fi existat alegerile din Austria Inferioară, care sunt foarte importante pentru partidul său ÖVP şi care vor avea loc la 29 ianuarie, Karner a negat. „Nu are nimic de-a face una cu cealaltă. Avem cel mai mare număr de refugiaţi din 1956 încoace. De fapt, migraţie ilegală, pentru că ştim că majoritatea sunt refugiaţi economici. Nu pot ignora acest lucru. Şi indiferent dacă există alegeri undeva sau nu, aceste lucruri sunt reale şi trebuie să mă confrunt cu ele în calitate de ministru”, a comentat Gerhard Karner.
