Polițiștii de frontieră lituanieni au reținut vineri 117 migranți care au trecut ilegal granița cu Belarus, potrivit autorităților din Lituania. Datele statistice arată că, de la începutul anului, 3.401 migranți din 24 de țări au fost opriți la frontieră, 2.212 dintre aceștia prezentându-se ca cetățeni irakieni sau arătând documente justificative.
Informațiile de mai sus ar putea avea caracterul unei știri nude, în condițiile în care asaltul frontierelor UE, pus la cale în zona frontierei Lituaniei cu Belarusul, nu ar reprezenta, în realitate, un mecanism abject, pus la cale în laboratoarele Kremlinului, de infectare a mult prea permisivei Uniuni cu migranții orientali ce au stat la originea atâtor episoade sângeroase care au îndoliat orașele europene în ultimii ani.
De la începutul anului, mii de oameni din Orientul Mijlociu și Africa au intrat în Lituania prin Belarus, trecerile ilegale de frontieră fiind de 39 de ori mai numeroase ca anul trecut. În ultimele luni, guvernul lituanian și-a întărit legile privind rezidența, a început să construiască un nou gard la frontieră și a acuzat Belarusul că încurajează migrația ilegală. Ca reacție la aceste declarații, inspirat de modelul său prezidențial de la Kremlin, Alexander Lukașenko a dat vina pe sancțiunile occidentale și a amenințat că dimenisunile îngrijorătorului fenomen sunt doar începutul a ceea ce va urma.
Răzbunarea dictatorului Lukașenko lasă Lituania fără sârmă ghimpată…
În vara anului trecut, Lituania, ca multe alte state membre ale UE, a refuzat să recunoască victoria lui Alexander Lukașenko în alegerile prezidențiale din Belarus. Vilniusul a impus sancțiuni împotriva lui Lukașenko și a acordat azil Svetlanei Tikhanovskaya, liderul mișcării de opoziție din Belarus și principalul adversar al lui Lukașenko la alegeri. Mulți cetățeni bieloruși s-au mutat, de asemenea, în Lituania după alegeri, din motive politice. Un an mai târziu, pe măsură ce relațiile cu Belarus s-au deteriorat, Lituania și-a exprimat îngrijorarea cu privire la un flux tot mai mare de migranți care trec ilegal granița dintre cele două țări. În întregul an 2020, 81 de migranți au fost reținuți la granița dintre Lituania și Belarus. În 2021, până la începutul lunii iulie, Lituania raporta 800 de migranți ilegali reținuți la frontieră. La sfârșitul lui iulie, 3.145 de persoane fuseseră reținute în timp ce încercau să treacă din Belarus în Lituania, autoritățile total depășite de situație apreciind că mult mai mulți migranți reușiseră să treacă frontiera UE.
Ca răspuns la criza migrației, Lituania a declarat starea de urgență, a solicitat sprijin Agenției Europene pentru Poliție de Frontieră și Coastă (Frontex) și a decis să construiască o barieră suplimentară la granița cu Belarus (această frontieră având o lungime de 679 de kilometri). Proiectul a intrat la un moment dat în impas tocmai din cauza epuizării stocurilor naționale de sârmă ghimpată, fapt pentru care Lituania s-a adresat pentru sprijin țărilor învecinate, Estonia și Ucraina oferindu-se, în mod voluntar, să ajute la aprovizionare.
Lukașenko împinge migranții în UE și încuie porțile Bielorusiei după ei
Guvernul lituanian a acuzat Minsk-ul de organizarea fluxului de treceri ilegale a frontierei. Potrivit ministrului lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, autoritățile din Belarus trimit deliberat străini către granița lituaniană folosind o agenție de turism deținută de stat, ministrul de interne, Agne Bilotaite, numind creșterea imigrației ilegale drept „element al războiului hibrid”.
Guvernul din Belarus a negat, însă, acuzațiile, susținând că face tot ce-i stă în putință pentru a frâna fenomenul. Potrivit lui Sergey Rachkov, șeful Comisiei Permanente a Senatului Belarus pentru Afaceri Internaționale și Securitate Națională, creșterea migrației se datorează pandemiei și efectelor sale exacerbante asupra economiilor din Orientul Mijlociu și Africa. Retorica și asigurările Executivului de la Minsk sunt total antagonice, însă, măsurilor reale întreprinse de autoritățile din Belarus, care au suspendat un acord de readmisie încheiat cu UE, ca urmare migranții din țări terțe care au intrat în Lituania din Belarus nemaiputând fi returnați și fiind obligatoriu de deportat doar în țările lor de cetățenie: Irak, Turcia, Siria și țările africane.
Mai mult, Lukașenko a declarat deschis că autoritățile din Belarus au ales să nu împiedice oamenii să treacă granița și au vorbit despre asta în termeni de război. „Ne-am respectat partea noastră de înțelegere pentru a opri drogurile și migranții – acum vă puteți ocupa singuri de lucrurile astea”, a spus Lukașenko în mai, după ce aterizarea forțată a unui zbor Ryanair în Minsk a determinat UE să interzică zborurile către Belarus, dictatorul din Belarus contionuând în stilul lui Putin, ”colegul” de strategii fără de care nu ia nicio decizie: „Astăzi, ei [Occidentul] au început să se plângă. Nu, Belarus nu îi protejează. Mii și mii de migranți ilegali circulă în Lituania, Letonia și Polonia. […] Mă face să vreau să întreb, v-ați pierdut mințile? Ați lansat un război hibrid împotriva noastră, dar tot cereți să vă protejăm în continuare?”.
Cât costă să accesezi rețelele de trafic de persoane protejate de Lukașenko?
Majoritatea migranților care sunt reținuți la frontiera Belarus-Lituania este formată din kurzi irakieni. Aceștia călătoresc din Irak în Belarus cu avionul ca turiști, primele zboruri directe de la Bagdad la Minsk începând în 2017. În mai 2021, numărul zborurilor a crescut de la două la patru pe săptămână, fiecare avion transportând minim 200 de migranți ”deghizați” în turiști.
Intrarea în Lituania din Belarus este în prezent considerată cea mai sigură și mai rapidă rută către UE în rândul irakienilor. Contrabandiștii percep, în general, între 5.000 și 15.000 de dolari pentru a transporta oameni peste granița Belarus-Lituania. Pentru comparație, intrarea ilegală în Europa prin Marea Egee costă 8.000 – 9.000 de euro (aproximativ 9.500 – 10.700 dolari); intrarea prin Balcani costă 8.000 de euro; iar intrarea prin Mediterana costă între 3.000 și 5.000 de euro (aproximativ 3.560 până la 6.000 de dolari). „Pachetele de oferte” tranzacționate de agențiile de turism din Irak și Belarus includ, în general, o viză turistică, un bilet de avion din Irak în Belarus, câteva nopți într-un hotel din Minsk și chiar tururi de vizitare a obiectivelor turistice. Clienții sunt apoi transportați la granița Belarus-Lituania și apoi din Lituania în Germania, unde majoritatea migranților caută să se stabilească.
Lukașenko ”produce” milioane de dolari de pe urma migranților exportați în UE
Agențiile de turism irakiene încasează un depozit de mii de dolari de la fiecare dintre clienții lor, ca garanție că se vor întoarce în Irak. Dacă o persoană nu se întoarce, agenția plătește banii guvernului din Belarus ca „amendă”. Sumele variază, fiind cuprinse între 1400 și 3000 de dolari, uneori turiștii plătind depozitul la momentul cumpărării, alteori agențiile de turism percepând suma familiilor oamenilor care ”nu reușesc” să se întoarcă.
Șeful investigațiilor la LRT, Indre Makaraityte, a declarat într-un interviu acordat Serviciului Belarus al RFE/RL, că Belarusul primește bani în schimbul turiștilor care nu se întorc prin consulatul Belarusului din Bagdad. „Am calculat că, din moment ce există deja aproape 900 de migranți ilegali din Irak în Lituania, guvernul din Belarus a primit cel puțin 2 milioane de euro (2,37 milioane de dolari) din acest sistem”, a spus Makaraityte.
KGB la butoane. Ordin pentru grănicerii bieloruși să ”închidă ochii”
Doi polițiști de frontieră din Belarus au confirmat primirea instrucțiunilor neoficiale pentru a închide ochii asupra migranților ilegali care se îndreaptă spre Lituania.
Potrivit uneia dintre surse, în trecut, polițiștilor de frontieră li se acorda un bonus pentru reținerea migranților, fapt care nu mai este valabil în prezent.
„Recent, autoritățile au instruit polițiștii de frontieră să organizeze operațiunile noastre într-un anumit mod. Aceasta înseamnă lăsarea unor ferestre specifice pentru trecerea imigranților ilegali. Nu ne dau instrucțiuni directe, dar când îi spui șefului nostru să nu acopere flancul drept în zona de frontieră, de exemplu, el va spune doar, știi, nicio problemă și nu va lua nici o măsură în acea zonă”, spune unul dintre grănicerii intervievați de investigatorii de la Reform.by.
O altă publicație independentă, ”15min”, a raportat, de asemenea, că situația de la frontiera poloneză este complet diferită – acolo, polițiștii de frontieră din Belarus reținând migranții ilegali la fel ca întotdeauna. Investigatorii de la ”15min” au menționat, de asemenea, că KGB (serviciul de securitate din Belarus) era cel care a supravegheat mult timp sosirea turiștilor irakieni în Belarus. Agenții de informații își primeau numele și le urmau ulterior traseul prin țară, până la ieșirea pe la frontiera cu Lituiania.
