Jurnaliştii ucraineni au relatat povestea unui localnic care a fost luat prizonier de ruşi:
”Rușii au apărut pe strada noastră. Am încercat să comunicăm cu ei. Ei spuneau că au venit să ne elibereze. Le spunem: „Înțelegeți, noi am trăit bine fără voi, de cine și de ce să ne eliberați? V-au spălat creierul.” Soldații au recunoscut că trăim mult mai bine decât ei.
Apoi ne-au legat la ochi și ne-au dus – am înțeles că era Sinyak (un sat la 15 km de Dimer – n.d.). M-au bătut foarte tare, sincer să fiu. În cele din urmă m-au împușcat în picior. Am fost reținuți patru zile, iar apoi dimineața am fost duși în centrul orașului Siniak și eliberați.
Cea mai grea a fost prima zi. După bătaie, partea stângă era complet violet. Acum mă doare partea inferioară a spatelui. Cea mai puțin dureroasă a fost împușcătura.
Le place să bată și să-și bată joc de noi. Unul din soldați a strigat: „Sunt cadîroviț, sunt cecen! Voi tăia tot ce pot din tine! Și-ți voi tăia capul – vei vedea cum mori.” Apoi m-a împușcat în picior. Însă m-a întrebat și unde să tragă: în genunchi, în cap, sau în ficat?
Când am fost eliberați, am ajuns la Demidov, iar cunoscuții ne-au condus acasă.”
