„Vreau să transmit un mesaj de siguranţă. Spaţiul aerian al României este bine apărat. Faptul că nu s-a doborât drona, că nu s-a doborât nici în Polonia, nici în Letonia, reprezintă un risc, dar o vulnerabilitate nu a fost.
La acel moment, în aer au fost două avioane F-16 care au supravegheat în permanenţă situaţia. Procedurile de acţiune sunt aceleaşi în tot spaţiul aerian al NATO. Nu putem spune că am fost spectatori. Se intervine după un set de măsuri care se iau gradual în mod unitar în tot spaţiul aerian al NATO.
În acel moment, am fost în legătură permanentă şi cu autorităţile NATO. Spaţiul aerian al României este gestionat, în mod integrat, la nivel aliat.
Cele două avioane F-16 ale forţelor aeriene române erau în serviciu de luptă, sub autoritate NATO. Au fost în aer aproape două ore, astfel că ar fi putut să intervină în situaţia în care drona ar fi reprezentat un pericol pentru teritoriul naţional”, a declarat purtătorul de cuvânt al MApN, general de brigadă Constantin Spînu, după întâlnirea reprezentanţilor MApN cu membrii Comisiei de Apărare din Senat.
El a precizat că legislaţia României, ca şi legislaţia celorlalte state NATO, „are prevăzuţi paşi procedurali prin care se poate acţiona împotriva aeronavelor care utilizează spaţiul aerian al României în mod ilegal”.
„Este adevărat însă că legislaţia a fost emisă cam în anul 2001, perioadă în care nu exista pericolul dronelor, şi în toate ţările NATO este cam aceeaşi situaţie. De asta este nevoie şi de adaptări legislative. Armata română acţionează după aceleaşi procedee şi principii după care acţionează toate armatele NATO”, a adăugat Spînu.
Purtătorul de cuvânt al MApN a admis că drona, care poate fi considerată „şi o provocare”, ar fi putut fi doborâtă dacă era „un act ostil îndreptat împotriva teritoriului NATO”.
„Legea a fost emisă în anul 2001 (Legea 257/2001). Avem nevoie de clarificări legislative astfel încât procedurile noastre să fie cât mai simple, iar lanţul de autoritate să fie cât mai scurt în astfel de situaţii.
Noile proiecte de lege sunt în avizare la diferite instituţii pentru a fi aprobate în şedinţa de Guvern. (…) Deocamdată, operăm cu această legislaţie. Putem să acţionăm când poate fi estimat un atac intenţionat, un act ostil împotriva teritoriului României sau al NATO. (…) Avem nevoie să clarificăm situaţiile particulare pe care Legea din 2001 nu le putea prevede (…)
În situaţia în care avem un atac ostil deliberat împotriva României, sigur că nu e nevoie de nici o modificare legislativă, putem să intervenim cu legislaţia pe care o avem acum. Ceea ce ne dorim este să fim bine acoperiţi cu toate celelalte situaţii care nu puteau să fie prevăzute în 2001, când nu existau drone folosite militar”, a concluzionat Spînu.
În dimineața zilei de 8 septembrie, cel puțin două drone rusești au intrat pe teritoriul României și două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea situației aeriene.
Potrivit MApN, una dintre drone a părăsit teritoriul României spre Ucraina, în timp ce resturi din a doua au fost găsite ulterior în apropiere de localitatea Periprava (Tulcea).
