Surprinzător, o mâna de ajutor pentru succesul acestor campanii subversive o acordă și o parte din presa românească, cel mai sonor exemplu fiind cel al publicației ”Libertatea”, presă care, în cunoștință de cauză sau din ignoranță, publică advertoriale ce legitimează organizații afiliate Kremlinului, precum ONG-ul „Eurasia”, una dintre fațadele bine ascunse ale influenței rusești în Europa de Est.
Cazurile Libertatea, PeScurt.ro, Timp Online și Jurnal de Craiova
Astfel, în data de 23 mai, „Libertatea” a publicat un advertorial intitulat „ANO „Eurasia”: ajutor pentru fermierii din Moldova și Găgăuzia”, în care a prezentat arma de război hibrid a Moscovei ca fiind o „organizație nonprofit activă care lucrează la rezolvarea problemelor socioeconomice din regiunile din Eurasia”, cu „misiunea principală de promovare a dezvoltării durabile, sprijinirea comunităților locale, promovarea justiției sociale și a egalității, precum și consolidarea cooperării internaționale în spațiul postsovietic, luând în considerare caracterul identitar al fiecărei culturi”.
Articolul de propagandă din „Libertatea” prezintă apoi scopurile și obiectivele de fațadă ale organizației ruse, insistând pe activitatea chipurile umanitară din Moldova și Găgăuzia, despre care vorbește ca și cum ar fi două entități statale diferite, și se încheie aproape apoteotic, menționând faptul că proiectele ONG-ului rusesc au permis multor fermieri din Moldova să își reconstruiască fermele, să își îmbunătățească situația economică și calitatea vieții și au contribuit la dezvoltarea economiei locale și a justiției sociale în regiune.
Materialul din „Libertatea” este preluat și de către site-ul PeScurt.ro, care trimite pentru lecturarea întregului articol tot la publicația mainstream, în vreme ce în alte publicații online, precum Jurnal de Craiova sau Timp Online au publicat articolele intitulate „ONG-ul „Eurasia“ lucrează la organizarea cooperării internaționale în domeniul medicinei“ și „În pofida obstacolelor, ONG-ul Eurasia sporește volumul de activitate“, care nici măcar nu sunt marcate ca fiind publicitare.
„Eurasia”, fațada unei rețele de influență rusă în Europa de Est
Prima formă organizațională a „Eurasiei” apare în urmă cu un deceniu, în Belgrad, Serbia, structura dezvoltând ulterior ramificații în România, Bulgaria, Republica Moldova și Ungaria. Printre fondatori, în 2015, se numărau personalități controversate, precum Igor Kuzmin, un fost diplomat rus devenit „analist geopolitic”, și Alexander Mikhailov, afiliat think tank-urilor ruse apropiate de Aleksandr Dughin și Consiliul de Securitate al Federației Ruse. Investigațiile jurnalistice arată că organizația era finanțată indirect prin granturi provenite de la Fundația „Russkiy Mir” și Institutul pentru Studii Strategice din Moscova, ambele entități acuzate de cooperare cu serviciile secrete rusești (SVR și GRU).
Pe hârtie, structura ca re operează în spațiul fostei Românii Mari a fost fondată pe 4 aprilie 2024 la Moscova, de Nelli Parutenko, fosta contabilă a oligarhului moldovean Ilan Șor, condamnat definitiv în decembrie 2024 pentru fraudă bancară. Deși autoritățile moldovene îl numesc în mod deschis pe Ilan Șor drept omul din spatele „Eurasiei”, natura precisă a implicării sale este dificil de stabilit. Pe site-ul organizației, el este menționat doar ca „politician” și nu este trecut ca membru al consiliului de administrație. Și, deși declarațiile publice ale „Eurasiei” se referă uneori la el ca membru al consiliului de administrație, el este adesea descris și ca „încheind acorduri” cu organizația, ceea ce ar putea implica un anumit grad de separare.
Deși ONG-ul se prezintă drept „apolitic”, raportările financiare ale unor parteneri locali arată fluxuri de bani nedeclarate și plăți către portaluri media obscure care distribuie narațiuni pro-Kremlin, iar legăturile evidente ale „Eurasiei” cu Kremlinul sunt certificate de faptul că președinta consiliului de administrație al ONG-ului este Alyona Arshinova, deputat în Duma de Stat a Rusiei și vicepreședinte al facțiunii de guvernământ Rusia Unită.
Tehnici de manipulare ale ONG-ului „Eurasia”: conferințe, reviste și rețele sociale
„Eurasia” organizează anual conferințe cu tematici precum „Lumea multipolară”, „Identitatea ortodoxă și Eurasia” sau „Pericolul ideologiilor occidentale”, la care participă foști diplomați, preoți ultraconservatori și influenceri locali. În realitate, aceste evenimente au scopul de a legitima o viziune geopolitică bazată pe ideologia eurasianistă, conform căreia Rusia este liderul unei civilizații distincte, aflate în conflict inevitabil cu Occidentul „decadent”.
Pe lângă aceste acțiuni vizibile, ONG-ul desfășoară o campanie online susținută, prin pagini și conturi anonime care difuzează conținut conspiraționist: de la negarea responsabilității Rusiei în invadarea Ucrainei, până la subminarea valorilor europene și promovarea teoriei că românii nu sunt de origine latină, ci de extracție slavă — o temă favorită în discursul propagandistic al unor ideologi ruși.
Recrutare de „intelectuali utili” și cooptarea presei locale
Una dintre strategiile-cheie ale ONG-ului constă în atragerea unor „intelectuali utili” — academicieni, preoți sau jurnaliști locali care participă la evenimente, primesc finanțări pentru lucrări „științifice” sau sunt invitați în emisiuni de televiziune difuzate pe canale obscure de tip „TV Novorossia” sau „Sputnik România”.
În România, potrivit unor surse din Intelligence, cel puțin trei publicații marginale ar fi primit, de/a lungul vremii, sprijin logistic sau financiar pentru a publica materiale semnate de membri ai ONG-ului Eurasia, în care se pune sub semnul întrebării apartenența României la structuri precum NATO sau UE. Aceste materiale ar fi fost ulterior redistribuite pe grupuri de Facebook, Telegram și alte platforme, unde beneficiază de o amplificare coordonată de conturi false.
Deși unele servicii de informații din Europa de Est au semnalat implicarea Eurasia în acțiuni de influență, lipsa unui cadru legal clar pentru controlul ONG-urilor cu finanțare externă lasă spațiu larg pentru manipulare. În România, în ciuda unor interpelări parlamentare privind activitățile organizației, nu a fost deschisă nicio anchetă publică semnificativă.
Când presa devine portavoce cu chitanțier. Complicitate prin ignoranță sau bani?
Revenind la advertorialele de genul celor publicate recent în „Libertatea”, PeScurt.ro, Timp Online și Jurnal de Craiova, trebuie spus că acestea sunt articole publicitare deghizate în jurnalism. Sub aparența unui conținut neutru sau cultural, publicații din România au reușit, în vreme, să disemineze materiale elogioase despre activitatea ONG-ului „Eurasia”, despre „valorile tradiționale euro-asiatice” sau despre „dialogul Ortodoxiei în fața secularismului occidental”.
Analiza acestor materiale arată un tipar clar. Astfel articolele evită orice referire critică la regimul Putin, limbajul este apropiat de cel folosit în platformele de propagandă rusești precum Sputnik sau RT, iar materialele promovează narațiuni anti-occidentale și anti-NATO, învelite într-un discurs identitar și pseudo-academic. Mai mult, unul dintre aceste advertoriale, publicat în 2023 într-un portal regional, vorbea despre „renașterea spirituală a spațiului eurasiatic” și cita pasaje din Aleksandr Dughin fără să menționeze că acesta este unul dintre arhitecții ideologici ai expansionismului rus.
Sursele financiare ale acestor advertoriale nu sunt mereu clare. În unele cazuri, ele sunt plătite direct de „fundații culturale” asociate cu Eurasia. În altele, pot fi rezultatul unor parteneriate editoriale aparent inofensive. Ce este sigur: publicațiile care acceptă să difuzeze aceste mesaje nu respectă, în covârșitoarea lor majoritater, principiile de transparență privind conținutul sponsorizat și nu avertizează cititorii că informațiile provin dintr-o sursă ideologică partizană. Mai grav este faptul că, ulterior, unele dintre aceste materiale au fost redistribuite pe rețele sociale de către conturi false sau de către politicieni locali cu simpatii pro-ruse, în cadrul unei campanii coordonate de amplificare.
De la advertorial la armă informațională
Acțiunile ONG-ului „Eurasia” nu trebuie privite ca un simplu exercițiu cultural. Ele sunt o componentă esențială a războiului informațional dus de Moscova. Într-o perioadă în care România se află la granița unui conflict militar și ideologic de proporții, promovarea fără discernământ a unor entități deghizate în ONG-uri „neutre” contribuie la vulnerabilizarea spațiului public românesc. Presa nu este doar oglinda societății, ci și o linie de apărare. Iar când unii actori media aleg, conștient sau nu, să devină canale de difuzare pentru propaganda rusă, ei nu doar că își încalcă rolul jurnalistic, ci contribuie la slăbirea coeziunii naționale și a rezistenței în fața dezinformării.
ONG-ul „Eurasia” nu este un simplu actor civic, ci parte a unei infrastructuri informaționale rusești care caută să submineze unitatea europeană, valorile democratice și coeziunea regională. Este momentul ca autoritățile, dar și societatea civilă, să analizeze în profunzime aceste infiltrații și să ceară transparență totală în ceea ce privește finanțările, parteneriatele și conținutul editorial.
Pentru că în războiul informațional, adevărul devine prima victimă.
