De la gogoși acoperite cu praf de greiere până la înghețată ornată cu insecte pe post de condimente, am crezut că am auzit totul. În ultimul deceniu, însă, spectrul alimentelor ecologice care ar trebui să înlocuiască treptat, în galantare, mărfurile tradiționale a căror procesare ar impacta, chipurile, mediul, în mod negativ, dă tot mai multă concretețe unei variante cu adevărat de coșmar pentru mulți dintre noi: laptele de gânganie.
Gândul că laptele extras din intestinul unui gândac este bun pentru oameni presupune o solicitantă acrobație la nivel de imaginație, câtă vreme numai vederea creaturilor în cauză provoacă mai mereu țipete de groază și grimase de dezgust, fără a da naștere vreunui sentiment de bunăstare
Cu toate acestea, studiile internaționale au certificat în ultimii ani faptul că laptele de gândaci conține de trei ori mai multă energie decât laptele de vacă, fiind în același timp mult mai bogat în aminoacizi esențiali, după ce, în 2016, cercetătorii au studiat o substanță asemănătoare laptelui, produsă de o specie de gândaci de sex feminin pentru a-și hrăni puii. Descoperirile lor, publicate în Jurnalul Uniunii Internaționale de Cristalografie, au sugerat că acest fluid ar putea fi una dintre cele mai dense substanțe, din punct de vedere nutritiv, de pe Pământ.
Insecta, denumită Pacific Beetle (foto sus), este un tip de gândac care naște pui vii și produce „lapte”, cu care își hrănește urmașii încă din fază embrionară, prin intermediul unui „sac de puiet”, racordat la intestinul gândacului în care ”laptele” se prezintă sub formă de cristale.
Spre deosebire de laptele tradițional, laptele de gândaci este un lichid gălbui care se cristalizează în stomacul puilor. Această substanță este încărcată cu proteine, aminoacizi și zaharuri sănătoase, toate esențiale pentru funcțiile corpului cum ar fi repararea și creșterea celulelor. Cercetătorii au descoperit că laptele de gândaci conține de trei ori mai multe calorii decât laptele de bivoliță, care anterior era cel mai bogat în calorii lapte de mamifer.
Deși profilul său nutrițional este impresionant, laptele de gândaci nu este în prezent disponibil pentru consumul uman din cauza unui singur impediment.producția. Gândacii generează doar o cantitate mică din acest fluid, făcând extracția comercială aproape imposibilă. Spre deosebire de vaci sau capre, aceste insecte nu pot fi „mulse” în sens tradițional, ci doar golite de intestine, fapt care, pentru producerea a 100 de mililitri de lapte, ar presupune uciderea a 1.000 de gândaci. În aceste condiții, unii oameni de știință sugerează că ingineria genetică ar putea fi o posibilă soluție prin care genele producătoare de lapte de gândaci, cultivate în culturi de drojdie, ar putea permite producția la scară largă. Cu toate acestea, nu există cercetări concludente care să demonstreze că laptele de gândaci este sigur pentru consumul uman.
Potrivit National Institutes of Health, „studiile sugerează că laptele de gândaci are un conținut de energie mult mai mare decât laptele tradițional, ceea ce îl face un potențial superaliment. Structura sa unică proteică permite o eliberare constantă de nutrienți, făcându-l extrem de eficient pentru creștere și dezvoltare. Deși nu este încă disponibil pentru consum, laptele de gândaci ar putea deveni o sursă alternativă importantă de hrană în viitor”.
În atare condiții, cererea în creștere pentru alternative alimentare durabile și fără lactoză menține laptele de gândaci în conversație. Cu toate acestea, viabilitatea comercială rămâne incertă. Într-un interviu pentru revista Health, Barbara Stay, PhD, profesor emerit la Universitatea din Iowa, a remarcat: „Cred că este puțin probabil ca cineva să o bea în curând. Nu am idee cât de costisitor ar fi să fie sintetizat și apoi produs în orice cantitate.”
Gândacii par a fi cadoul culinar care continuă să intrige occidentalii ajunși în destinații exotice. Turiștii care se află în excursii itinerante prin Asia, spre exemplu, au adesea ocazia să guste mâncăruri locale, de stradă, cum ar fi kebab-ul cu gândaci. Preparatul are un conținut ridicat de proteine, iar garnitura ideologică, potrivit căreia consumul gândacilor ajuta mediul înconjurător, poate face produsul cu adevărat delicios. Cu toate acestea, nici Greta Thunberg nu se anunță deocamdată a fi pregătită pentru a-și găti cerealale, de dimineață, într-un bol în care a mixat intestinele mulse a peste 2000 de gândaci.
De aceea, chiar dacă potențialele beneficii nutriționale ale laptelui de gândaci continuă să-i intrige pe cercetători, rămâne de văzut dacă ”alimentul” își va găsi sau nu drumul pe piețele alimentare principale până în 2030, anul de mare însemnătate al Green Deal-ului european.
