“Doamna ar fi făcut bine să facă aceste declaraţii după ce legea este promulgată. Nu este o procedură finalizată, este la Curtea Constituţională, vedem ce spune Curtea, apoi ajunge la preşedinte. Probabil că se va întoarce în Parlament, nu ştiu ce va face preşedintele, dar eu cred că Guvernul va cere Curţii un termen mai apropiat şi după aceea vom vedea ce se va întâmpla. Dar sunt convins că doamna ar fi fost mai înţeleaptă dacă făcea această declaraţie după ce legea este promulgată”, a afirmat Kelemen Hunor, marţi, la Euronews România.
El a precizat că “şi fără declaraţia doamnei Kovesi se ştia cam care este situaţia”.
Kelemen a explicat că Directiva europeană nu poate fi preluată doar parţial, dar nici nu trebuie adăugat la aceasta atunci când este transpusă în legislaţia naţională.
El a spus că este de acord cu ideea de avertizor de integritate, însă a arătat că nu este de acord cu denunţul anonim, pentru că “nu poţi să faci din societate o societate unde denunţul anonim devine o virtute”, amintind de anii comunismului.
Procurorul-şef al Parchetului European (EPPO) Laura Codruţa Kovesi a anunţat că ia în calcul posibilitatea sesizării Comisiei Europene pentru activarea mecanismului de condiţionarea a fondurilor europene de statul de drept în România din cauza modului în care a fost transpusă directiva privind avertizorii de integritate.
Camera Deputaţilor a adoptat o propunere legislativă care transpune o directivă europeană în acest sens.
“Pe baza analizei preliminare a legii şi, în special, a modificărilor aduse proiectului de lege pe 28 iunie 2022, chiar înainte de adoptarea acesteia de către plen, procurorul-şef european evaluează dacă unele dintre aceste dispoziţii ar fi contrare Directivei privind protecţia avertizorilor de integritate şi ar reprezenta un pas înapoi în raport cu nivelul actual de protecţie, stabilit de legislaţia naţională încă din 2004”, a precizat Kovesi, într-un comunicat de presă al EPPO.
