Problema activiștilor de mediu care suferă de pe urma demersurilor lor este una omniprezentă în toată lumea. Cu toate acestea, numai România se regăsește pe lista rușinoasă a țărilor în care pădurarii ajung să fie uciși, ca nicio altă țară din Uniunea Europeană, dar alături de Mexic, Columbia și Burkina Faso. Raportul anual al Global Witness arăta că că 212 activiști au fost uciși în toată lumea în 2019, iar lista menționa și numele a doi pădurari români – Liviu Pop și Răducu Gorcioaia, care au fost omorâți de cei care tăiau ilegal lemne.
În 2021, toată presa a relatat că activistul de mediu sucevean Tiberiu Boșutar şi doi jurnalişti au ajuns la spital, după ce au fost atacaţi în zona Vatra Dornei. Cu altă ocazie, Boșutar a fost atacat chiar de un pădurar, angajat al Ocolului Silvic Moldovița, Ilie Drajmici, în timp ce se afla cu fiica sa în mașină. Drajmici a fost condamnat însă la numai 7 luni de închisoare cu suspendare, după ce a lovit mașina activistului cu scândură.
Nu sunt însă singurele cazuri de agresiune asupra activiștilor de mediu. Chiar și în aceste condiții, Ministerul Mediului (MMAP) spune că nu deține informații cu privire la posibile încălcări ale Convenției Aarhus în ceea ce privește cazurile de activiști agresați, persecutați sau intimidați, decât în măsura în care astfel de cazuri sunt semnalate MMAP. „Persoanele aflate în astfel de situații beneficiază de sprijinul autorităților cu atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei și a proprietății private și publice. De asemenea, aceste persoane se pot adresa instituțiilor din domeniul justiției”, arată Ministerul, într-un răspuns pentru Barikada.
Atribuțiile raportorului special al ONU pentru apărătorii mediului se referă la respectarea principiilor din Convenția Aarhus:
1. asigurarea unui acces mai larg al publicului la informațiile de mediu deținute de către autoritățile publice;
2. asigurarea participării publicului la luarea deciziilor de mediu;
3. extinderea accesului la justiție în probleme de mediu în cauze privind încălcarea dreptului de acces la informațiile de mediu, precum și a dreptului de participare la luarea deciziilor.
Încălzirea globală modifică timpul
Încălzirea globală are un impact nu doar asupra vremii, ci şi asupra trecerii timpului. Un studiu publicat în revista Nature arată că topirea accelerată a gheţii polare afectează, în felul său, măsurarea timpului la scară globală. Într-o zi, în următorii ani, toţi locuitorii lumii vor pierde o secundă din timpul lor. Momentul exact când se va întâmpla acest lucru este influenţat de oameni, potrivit unui nou studiu, deoarece topirea gheţii polare modifică rotaţia Pământului şi schimbă timpul însuşi. Orele şi minutele care dictează măsurarea zilelor sunt determinate de rotaţia Pământului.
Fechet a pus gând rău urșilor
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a solicitat Comisiei Europene să reevalueze starea de conservare a populaţiei de urs brun din Europa şi să analizeze dacă se impune actualizarea statutului lor de protecţie. „Solicităm Comisiei să aplice prevederile Directivei Habitate pentru a reevalua starea de conservare a celor 10 populaţii de urs brun din Europa, iar pe baza datelor obţinute să analizeze dacă se impune actualizarea statutului lor de protecţie aşa cum s-a întâmplat pentru specia lup”, a spus Fechet. România nu știe care este numărul real de urși, rezultatele recensământului pe bază de ADN nefiind disponibile încă.
