Clima aridă și pădurile de conifere sunt un fel de butoi cu pulbere așezat lângă un foc de tabără, un prim-ministru oligofren susținut de un parlament de tâlhari sau un drob de sare în echilibru instabil pe o sobă. Adică o catastrofă iminentă. Aproape în fiecare an, la greci ia foc câte o pădure, în timp ce la noi mai bubuie câte o butelie aruncată-n sobă, mai scapă nepedepsiți niște infractori periculoși și respectiv își sparg capul câțiva țărani proști.
Toate aceste nenorociri pot fi prevenite, cu puțin efort și o minimă planificare. Cel puțin așa pretind austriecii de la Holzindustrie Scheißehofer, care dau exemplu rezultatul activității lor în țara noastră: de 15 ani, de când au început lupta împotriva pădurilor, nu s-a produs aici niciun incendiu major. Și nici nu se va mai produce. Doar inundații cu apă, care știe toată lumea că nu arde, ba și stinge focul la nevoie. Iar pentru că lucrarea lor în țara noastră este aproape terminată și situația o cere, binefăcătorii noștri s-au oferit să defrișeze gratuit și pădurile bieților greci. Acolo ei speră să se bucure de apreciere pentru eforturile lor, nu ca la noi, unde oamenii detestă apa. Este de notorietate faptul că elenii se spală, știu să înoate și încă mai au flotă! Și nici nu-și fac case ca proștii în zone inundabile.
Logica lor este inatacabilă și prin extindere în domeniul politic, trebuie să recunoaștem că o țară neguvernată ar suferi mai puțin decât una guvernată prost și malițios. Tot ce trebuie să facem ca să nu ne mai meargă prost este de fapt să nu mai facem deloc ceea ce nu suntem în stare să facem cum se cuvine. Ușor de spus, dar greu de implementat o asemenea schimbare fundamentală, din partea unui popor care nu este-n stare nici măcar să-și așeze sarea mai stabil sau măcar să nu mai stea naibii toată ziua cu capul pe lângă sobă.
