„Pe măsură ce învățăm lecțiile acestui război, trebuie să ne pregătim pentru potențialele viitoare războaie și să continuăm să transformăm NATO pentru era digitală. Alianța trebuie să-și păstreze capacitățile și capabilitățile pentru a se apăra împotriva oricăror amenințări de acum sau din viitor”, a susținut Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, în cadrul reuniunii Șefilor Militari ai Apărării din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.
Potrivit secretarului general adjunct al NATO, aliații trebuie să-și întărească apărarea. De asemenea, sunt necesare sisteme defensive moderne, pentru a face față oricăror amenințări.
„Trebuie să investim mai mult în apărare. Ținta de 2% care a fost decisă acum două decenii este un pas de la care să începem, nu maximum pentru sistemele noastre defensive. Avem nevoie de sisteme moderne, mai rapide, care să poată fi trimise oriunde. Pentru asta, aliații trebuie să continue să progreseze și să se gândească mai departe de 2024”, a mai completat Mircea Geoană.
Secretarul general adjunct al NATO prevede o perioadă dificilă în 2023, în contextul în care președintele Rusiei se pregătește pentru un război de lungă durată.
„E periculos să subestimezi Rusia. Putin se pregătește pentru un război lung. (…) Nu avem niciun indiciu că Putin și-ar fi schimbat planul, așa că trebuie să ne pregătim pentru o lungă perioadă de timp. 2023 va fi un an dificil și trebuie să continuăm să sprijim Ucraina pentru cât timp e necesar. (…) Trebuie să ne întărim apărarea pentru orice situație care poate apărea”, a mai afirmat Geoană.
De asemenea, secretarul general adjunct al NATO a susținut că Vladimir Putin este cel care a subestimat atât Ucraina, cât și NATO, arătând că ajutorul oferit Ucrainei a făcut diferența pe câmpul de luptă.
„A subestimat calitățile și curajul ucrainenilor, forțele armate și curajul conducerii. A subestimat unitatea noastră și solidaritatea noastră cu Ucraina. A subestimat reacția aliaților de a furniza resursele noastre pentru a sprijini dreptul Ucrainei de a se apăra. Asta a făcut diferența pe câmpul de luptă, iar suportul e critic și definitoriu pentru viitorul Ucrainei”, a mai spus secretarul general adjunct al NATO.
Potrivit unui comunicat de presă al Alianței reuniunea permite celor 32 de șefi ai apărării să se întâlnească și să dezbată chestiuni de importanță strategică pentru Alianță.
Pe agenda de discuții a șefilor din apărare este și războiul din Ucraina și sprijinul acordat Kievului, precum și „o analiză a contextului de securitate din Balcanii de Vest, inclusiv din perspectiva misiunii KFOR, pe care NATO o desfășoară în regiune”.
„De asemenea, Aliații vor avea oportunitatea de a discuta cu privire la implementarea de către NATO a Conceptului pentru descurajarea și apărarea zonei euro-atlantice, precum și despre capabilitățile NATO și capacitatea militară de a apăra Alianța împotriva tuturor provocărilor, curente și viitoare – cu accent pe operațiunile în domenii multiple, transformarea digitală și consolidarea interoperabilității aliaților”, a mai arătat sursa citată.
