Reacţia sa intervine după ce guvernatoarea Găgăuziei, Irina Vlah, a afirmat că, prin acţiunile autorităţilor de la Chişinău, inclusiv a preşedintei Maia Sandu, conflictul îngheţat din regiunea transnistreană ar putea deveni unul “fierbinte”.
Într-o înregistrare video, Irina Vlah denunţa cu o zi în urmă “înarmarea Moldovei”, afirmând că “dacă partidul puterii nu va şti să se folosească de instrumentele oferite de regimul democratic, conflictul îngheţat poate deveni unul fierbinte, punând în pericol securitatea şi stabilitatea politică a ţării”.
În aceeaşi înregistrare, ea se referă şi la declaraţia şefului Serviciului de Informaţii şi de Securitate (SIS), Alexandru Musteaţă din decembrie 2022, potrivit căruia Rusia ar avea drept obiectiv crearea unui coridor terestru până în regiunea transnistreană, iar o nouă ofensivă a Federaţiei Ruse în această direcţie ar putea avea loc în 2023.
“Preocupat de acest subiect, şeful unei instituţii de resort ne avertiza recent că Rusia ar avea în plan să invadeze Republica Moldova la începutul anului 2023. (…) Un aşa-zis discurs de securitate a fost mai degrabă o sursă de insecuritate şi alertă”, a spus Irina Vlah.
Afirmaţiile sale interveneau în contextul în care un lot de 19 transportoare de tip Piranha, oferit de Guvernul Republicii Federale Germane, a intrat în dotarea armatei moldovene. Echipamentele vor fi utilizate pentru instruirea militarilor, a precizat ministrul apărării Anatolie Nosatîi.
Admiţând că armata are nevoie de modernizare, guvernatoarea Găgăuziei se întreabă dacă aceasta contribuie sau nu la consolidarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova. “Ne-am dori totuşi să ştim de la comandantul suprem al forţelor armate care ne-a promis că va fi ‘preşedinta transparenţei’ – sunt acestea pentru consolidarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova? Sau neutralitatea constituţională este o povară geopolitică?”, întreabă retoric Irina Vlah