Scumpirile nu vor fi uniforme și vor depinde de regiune, de operatorul local și de investițiile aflate în derulare. Din cei 47 de operatori regionali din țară, 13 au anunțat creșteri de tarife, cu procente care pornesc de la puțin peste 11% și ajung până la aproape 20%.
Cele mai mici creșteri vor fi resimțite la Craiova, de aproximativ 11%, în timp ce la Turda scumpirea ajunge la aproape 20%. Majorări între 12 și 13% sunt anunțate în Arad, Focșani, Constanța, Târgoviște și Bacău, iar în Târgu Jiu, Pitești și Brașov creșterile se situează în jurul valorii de 14–15%. Oradea și Suceava vor avea scumpiri de peste 16%.
Începând cu 2026, Bacăul va avea cel mai mare preț pentru apa potabilă din România, de 11,25 lei pe metru cub, fără TVA. Urmează Turda, Iași, Craiova și Brăila, toate cu tarife de peste 10 lei pe metru cub. Vasluiul și Buzăul vor depăși și ele acest prag, deși la începutul anului 2025 Buzăul era orașul cu cea mai scumpă apă din țară.
Scumpiri importante se vor vedea și la canalizare și epurare. Târgoviște va avea cel mai mare tarif din România, de peste 11 lei pe metru cub, urmat de Iași, Piatra-Neamț și Arad. În mai multe județe, serviciul de canalizare va ajunge să coste aproape cât apa potabilă, ceea ce va împinge factura totală și mai sus.
Luând în calcul ambele servicii și TVA-ul inclus, Iașiul va avea cea mai mare factură din România, cu un tarif total de aproximativ 23,50 lei pe metru cub. Urmează Dâmbovița, Turda și Bacău, toate cu tarife de peste 21 de lei.
La polul opus, cele mai mici prețuri totale se vor regăsi în Timiș, Miercurea-Ciuc, Orăștie, Sibiu, Râmnicu Vâlcea și Tulcea, unde un metru cub de apă și canalizare va costa între 12 și 13,5 lei.
Chiar și după aceste scumpiri, România rămâne sub media multor state din Uniunea Europeană în ceea ce privește prețul apei. În orașe mari din vestul Europei, apa potabilă costă frecvent între 1,5 și 3 euro pe metru cub, iar în unele state nordice depășește 5 euro.
Dacă se adaugă și costurile pentru canalizare, factura finală este, în multe cazuri, dublă față de cea plătită de consumatorii din România.
Diferența majoră apare însă la nivelul veniturilor. Deși prețul apei este mai mic comparativ cu alte state europene, impactul asupra bugetului unei familii din România este mai ridicat, iar creșterile anunțate pentru 2026 vor fi resimțite mai ales în orașele unde tarifele sunt deja ridicate.
Operatorii justifică majorările prin investițiile în rețele, modernizarea stațiilor de tratare și respectarea cerințelor europene privind calitatea apei și protecția mediului. Pentru consumatori, acest lucru înseamnă facturi mai mari, dar și promisiunea unor servicii mai sigure pe termen lung.
