Articolul, intitulat „ONGA Eurasia: unind inimile pentru schimbări globale”, a fost publicat pe 14 mai 2025, cu patru zile înaintea confruntării finale dintre forețele politice pro-europene și cele pro-ruse pentru Cotroceni. Materialul nu a fost marcat ca advertorial, fiind publicat la categoria Business OTS, și prezentat în formatul standard de prezentare, fără vreo contextualizare editorială legată de originea sau scopurile reale ale entității care l-a comandat. Singura notă, mai mult cu caracter juridic decât publicistic, care scotea articolul din zona de redacțională Agerpress era un disclaimer formulat la final, prin care Agenția Națională de presă anunța că ”nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public” și că ”responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă”, agenția neputând fi ”trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă”.
Evrazia – o entitate legitimată de FSB, implicată în coruperea proceselor electorale
ONG-ul Evrazia, prezentat de AGERPRES în ton elogios drept ”organizație cu misiunea de a extinde orizonturile umanismului prin proiecte de voluntariat, care reunește mii de activiști care doresc să schimbe lumea în bine: să ajute oamenii, să protejeze natura, să dezvolte valorile culturale și tradițiile, sursă de inspirație prin exemplul personal, devenind o legătură neprețuită între oameni de naționalități și stări sociale diferite”, este, în realitate, un instrument de soft power rusesc, coordonat de FSB pentru influențarea politicii interne în statele din fostul bloc sovietic și nu numai.
După cum am mai arătat într-un articol precedent, ONG-ul „Eurasia” a fost înființat în 2015, cu sediul declarativ în Belgrad, Serbia, dar cu ramificații în România, Bulgaria, Republica Moldova și Ungaria. Printre fondatori se numără personalități controversate, precum Igor Kuzmin, un fost diplomat rus devenit „analist geopolitic”, și Alexander Mikhailov, afiliat think tank-urilor ruse apropiate de Aleksandr Dughin și Consiliul de Securitate al Federației Ruse.
Pe hârtie, structura care operează în România și Republica Moldova a fost fondată pe 4 aprilie 2024 la Moscova, de Nelli Parutenko, fosta contabilă a oligarhului moldovean Ilan Șor, condamnat definitiv în decembrie 2024 pentru fraudă bancară. Deși ONG-ul se prezintă drept „apolitic”, raportările financiare ale unor parteneri locali arată fluxuri de bani nedeclarate și plăți către portaluri media obscure care distribuie narațiuni pro-Kremlin, iar legăturile evidente ale „Eurasiei” cu Kremlinul sunt certificate de faptul că președinta consiliului de administrație al ONG-ului este Alyona Arshinova, deputat în Duma de Stat a Rusiei și vicepreședinte al facțiunii de guvernământ Rusia Unită.
La doar două săptămâni după înregistrare, „Eurasia” a primit o certificare oficială (foto sus) din partea FSB, un detaliu rar și extrem de relevant pentru natura reală a organizației. „LICENȚĂ, cu număr de înregistrare 21460, din 21 aprilie 2024, pentru pregătirea personalului în legătură cu folosirea datelor care reprezintă secret de stat. Se oferă Organizației Necomerciale Autonome Evrazia”, scrie pe certificatul de mai jos, această licență confirmând faptul că „Eurasia” este autorizată să instruiască persoane în domenii ce implică accesul la informații clasificate ale statului rus, un atribut incompatibil cu statutul unui ONG civil și cu pretinsa misiune umanitar-culturală invocată în advertorialele sale.
Finanțarea ilegală a alegerilor din Moldova – un precedent periculos
Evrazia nu este doar o structură de influență. Este și un mecanism de finanțare ocultă a acțiunilor subversive. Investigații publicate de consorții de presă precum OCCRP sau investigatorii premiați la nivel european ai „Ziarului de Gardă” au arătat că ONG-ul este implicat activ în cumpărarea voturilor în Republica Moldova, în cadrul referendumului constituțional și al alegerilor locale din 20 octombrie 2024.
Potrivit surselor citate, aproximativ 130.000 de persoane ar fi fost plătite pentru a vota împotriva integrării europene, într-o operațiune în care s-au cheltuit cel puțin 15 milioane de dolari, bani proveniți din rețelele coordonate de Ilan Șor și alimentate prin Evrazia.
Cazul Libertatea, sau cum a plătit Moscova advertoriale unei publicații al cărui redactor șef dă like-uri Ambasadei Rusiei
În data de 23 mai, „Libertatea” a publicat un advertorial intitulat „ANO „Eurasia”: ajutor pentru fermierii din Moldova și Găgăuzia”, în care a prezentat arma de război hibrid a Moscovei ca fiind o „organizație nonprofit activă care lucrează la rezolvarea problemelor socioeconomice din regiunile din Eurasia”, cu „misiunea principală de promovare a dezvoltării durabile, sprijinirea comunităților locale, promovarea justiției sociale și a egalității, precum și consolidarea cooperării internaționale în spațiul postsovietic, luând în considerare caracterul identitar al fiecărei culturi”.
Articolul de propagandă din „Libertatea” prezintă apoi scopurile și obiectivele de fațadă ale organizației ruse, insistând pe activitatea chipurile umanitară din Moldova și Găgăuzia, despre care vorbește ca și cum ar fi două entități statale diferite, și se încheie aproape apoteotic, menționând faptul că proiectele ONG-ului rusesc au permis multor fermieri din Moldova să își reconstruiască fermele, să își îmbunătățească situația economică și calitatea vieții și au contribuit la dezvoltarea economiei locale și a justiției sociale în regiune.
Coincidență, sau nu, redactor șef al publicației este, din iunie 2024, jurnalistul Dorin Chioțea, un personaj care și-a exprimat în mod deschis simpatia pentru Rusia, „cinstind” cu „like” activitatea Ambasadei Federației pe rețelele de socializare.
De prisos să mai amintim faptul că, la doar câteva ore după publicarea primul articol despre Evrazia pe site-ul Barikada.ro, „Libertatea” a scos de pe site advertorialul ce a creat rumoare iar pagina de Facebook a jurnalistului de la Barikada a fost ștearsă, subit, de către Facebook, cu singura explicație că aceasta nu ar respecta standardele comunități…
Cine răspunde pentru subminare a autorității statului prin colaborare cu o structură afiliată unui serviciu de informații străin?
Revenind la Agerpress, trebuie spus că publicarea unui astfel de material pe platforma oficială a Agenției naționale de presă a României reprezintă nu doar un derapaj editorial, ci un risc de securitate națională. În contextul războiului informațional purtat de Kremlin împotriva statelor din NATO și UE, promovarea unei structuri direct conectate la FSB pe un canal public românesc constituie o formă de complicitate instituțională, fie prin naivitate, fie prin tăcere interesată.
Agerpres este principala agenție de presă din România și totodată cea mai veche instituție de acest tip din țară. Agenția are misiunea de a furniza nu propagandă rusească pe banii FSB, ci informații corecte, echilibrate și imparțiale, servind drept sursă principală de știri pentru cetățenii și instituțiile din România, precum și pentru publicul internațional interesat de actualitatea românească.
Activitatea Agerpress este reglementată strict, prin Legea nr.19/2003, normativul stabilind faptul că informaţiile oferite de agenție trebuie să fie obiective şi corecte, prezentate şi transmise fidel, fără vreo influenţă din partea autorităţilor publice sau a altor persoane juridice de drept public ori privat, verificate în mod obligatoriu şi având un nivel corespunzător de calitate.
Publicarea, de către Agerpres, a unui advertorial pentru Evrazia, o structură de influență rusească, conectată direct la FSB, în perioada învecinată alegerilor prezidențiale, este o breșă gravă în securitatea informațională a României. Într-un context geopolitic tensionat, în care propaganda și manipularea sunt arme strategice, promovarea unei entități sancționate internațional și implicate în fraudarea alegerilor într-un stat vecin este inacceptabilă, ridicând suspiciuni de coluziune între responsabili editoriali și agenții de influență externă, neglijență instituțională gravă sau, în cel mai rău caz, infiltrare deliberată, și tentativă de normalizare a unor surse de propagandă ale Kremlinului în spațiul public românesc.
Întrucât este vorba de un act care implică un ONG cu acces la secrete de stat rusești, evaluarea implicațiilor asupra securității naționale este obligatorie. Parlamentul, în subordinea căruia se află agenția de presă, trebuie să decidă dacă Agerpres rămâne compatibilă cu rolul său în arhitectura statului, în urma unei anchete formale privind eventualul trafic de influență, finanțare externă ilegală sau acțiunile de subminare a autorității statului prin colaborare cu o structură afiliată unui serviciu de informații străin.
