Ideile vehiculate variază de la operațiuni cibernetice ofensive comune împotriva Rusiei și atribuirea mai rapidă și mai coordonată a atacurilor hibride, arătând rapid cu degetul spre Moscova, până la exerciții militare surpriză conduse de NATO, au spus doi înalți oficiali guvernamentali europeni și trei diplomați ai UE.
„Nu vorbele transmit un semnal, ci faptele”
„Rușii testează constant limitele – care este răspunsul, cât de departe putem merge?”, a remarcat ministrul leton de externe, Baiba Braže, într-un interviu. „Este nevoie de un răspuns mai proactiv. Și nu vorbele transmit un semnal, ci faptele”, a declarat ea pentru Politico.
Dronele rusești au survolat Polonia și România în ultimele săptămâni și luni, în timp ce drone misterioase au provocat haos în aeroporturi și baze militare de pe întreg continentul. Alte incidente au fost reprezentate de bruiaje ale semnalelor, incursiuni ale avioanelor de vânătoare și navelor militare rusești și o explozie pe o importantă linie feroviară poloneză care transporta ajutor militar către Ucraina.
Europa „trebuie să răspundă la războiul hibrid” purtat de Rusia a spus luna trecută șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European. „Pentru că, dacă ezităm să acționăm, zona gri nu va face decât să se extindă”, a avertizat ea.
Iar premierul polonez Donald Tusk a declarat vinerea trecută, după o explozie pe calea ferată, „că operațiunile de sabotaj, inspirate și organizate de serviciile Kremlinului de mai multe luni, au depășit o linie critică”.„Evenimentele recente nu lasă loc de iluzii: Rusia pune în aplicare o nouă fază a războiului hibrid menit să destabilizeze țara noastră”, a declarat Tusk în fața parlamentului, potrivit Reuters.
Italia are nevoie urgentă de o nouă unitate civilă și militară cu 5.000 de angajați pentru a combate amenințările războiului hibrid, a declarat pe 18 noiembrie ministrul apărării din Peninsulă, Guido Crosetto.
„Cât timp mai suntem dispuși să tolerăm acest război hibrid?”
„În ansamblu, Europa și alianța trebuie să se întrebe cât timp suntem dispuși să tolerăm acest tip de război hibrid … [și] dacă ar trebui să luăm în considerare să devenim noi înșine mai activi în acest domeniu”, a declarat săptămâna trecută secretarul de stat german pentru apărare, Florian Hahn, pentru Welt TV.
Atacurile hibride nu sunt o noutate. În ultimii ani, Rusia a trimis asasini pentru a ucide dușmani politici în Marea Britanie, a fost acuzată de aruncarea în aer a depozitelor de arme din Europa Centrală, a încercat să destabilizeze UE prin finanțarea partidelor politice de extremă dreapta, s-a angajat în război pe rețelele sociale și a încercat să de peste cap alegerile în țări precum România și Moldova, notează Politico.
Miercuri, când a prezentat Strategia Națională de Apărare în Parlament, președintele Nicușor Dan a menționat clar „războiul hibrid pe care, în mod evident, Rusia îl desfășoară împotriva României și împotriva multor țări europene”.
Dar amploarea și frecvența atacurilor actuale sunt fără precedent. Globsec, un think-tank cu sediul la Praga, a calculat că între ianuarie și iulie au avut loc peste 110 acte de sabotaj și tentative de atacuri în Europa, în principal în Polonia și Franța, comise de persoane cu legături la Moscova.
Cum va reacționa Rusia, care amenință de mult
„Lumea de astăzi oferă un spațiu mult mai deschis – s-ar putea spune chiar creativ – pentru politica externă”, a declarat liderul rus Vladimir Putin în cadrul conferinței Valdai din octombrie, adăugând: „Monitorizăm îndeaproape militarizarea crescândă a Europei. Este doar retorică sau este timpul să răspundem?”
Europa nu dorește un război cu Rusia, care deține arme nucleare, și trebuie să găsească o modalitate de a răspunde care să descurajeze Moscova, fără a depăși însă limitele Kremlinului, care ar putea duce la un război deschis.
Asta nu înseamnă să ne ascundem, potrivit șefului apărării suedeze, generalul Michael Claesson. „Nu ne putem permite să fim temători și să avem multe temeri legate de escaladare”, a declarat acesta într-un interviu. „Trebuie să fim fermi”, a adăugat el.
Până în prezent, răspunsul a fost întărirea apărării. După ce drone de război rusești au fost doborâte deasupra Poloniei, NATO a declarat că va întări apărarea cu drone și aeriană a alianței pe flancul său estic – un apel repetat și de UE.
Chiar și asta înfurie Moscova. Europenii „ar trebui să se teamă și să tremure ca animalele proaste dintr-o turmă condusă la abator”, a spus Dmitri Medvedev. „Ar trebui să se facă pe ele de frică, simțind sfârșitul lor apropiat și agonizant”, a adăugat fostul președinte rus, cunoscut pentru ieșirile sale verbale contra Occidentului.
