„Plângerea penală pe care CSM-ul i-a făcut-o Oanei Gheorghiu este o mare, o uriașă metodă de intimidare a Guvernului României, dacă nu cumva e chiar șantaj pe față. Iar dacă nu e intimidare sau șantaj, e analfabetism juridic, dar, având în vedere că vorbim totuși de CSM, rămân la ideea inițială: intimidare și șantaj public. Pe față, a la grande!”, a scris Șercan, într-un mesaj publicat luni seară pe pagina ei de Facebook.
„CSM anunță în comunicatul de presă că i-a făcut plângere penală Oanei Gheorghiu pentru săvârşirea infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare prevăzută de dispoziţiile art. 369 din Codul penal. Doar că acest text de lege nu poate fi aplicat pentru o presupusă incitare la ură împotriva «magistraților» ca grup profesional”, a adăugat jurnalista de la PressOne.
În mesajul ei, jurnalista încearcă să explice de ce incitarea la ură pe motiv de profesie nu este inclusă în articolul din Codul penal invocat de CSM.
Cum interpretează Emilia Șercan legea:
- „Haideți să disecăm împreună puțin art. 369 din Codul penal ca să înțeleagă și onor membrii CSM despre ce vorbesc. În primul rând luăm textul articolului, care zice așa:
«Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă».
Așadar, avem: «Incitarea publicului (…) la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de: 1) rasă, 2) naționalitate, 3) etnie, 4) limbă, 5) religie, 6) gen, 7) orientare sexuală, 8) opinie ori apartenență politică, 9) avere, 10) origine socială, 11) vârstă, 12) dizabilitate, 13) boală cronică necontagioasă sau 14) infecție HIV/SIDA». - Bun, deci magistrații nu sunt definiți – cuvânt central – nici de rasă, nici de naționalitate, nici de etnie, nici de limbă, nici de religie, nici de gen, nici de orientarea sexuală, nici de opinie ori apartenență politică – deși în ultima vreme se comportă ca o grupare politică -, nici de averile alea strânse din salariile care generează pensii uriașe în raport cu ce poate duce această societate prăduită, nici de originea socială, vârstă, nici de vreo dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA.
- Așadar, cheia de interpretare a acestui articol, așa cum am arătat, este formularea «»definită pe criterii de», iar legiuitorul a enumerat 14 criterii clare care definesc categoriile de persoane protejate de acest art. 369.
- Iar magistrații nu se încadrează ca grup de persoane în niciuna dintre categoriile de mai sus. Dacă legiuitorul voia să protejeze orice grup social, formularea din lege ar fi fost «împotriva oricărei categorii sociale».
- De asemenea, legea penală nu permite extinderea prin analogie la vreo altă categorie protejată de lege.
- În comunicatul de presă, CSM se referă la «corpul profesional al magistraţilor» și la «prestigiul funcţiei de magistrat», ceea ce înseamnă că singurul criteriu care definește magistrații este profesia lor.
- Însă incitarea la ură pe motiv de profesie nu este inclusă în acest articol! Ca să citez din clasici: «Âmi pare rău la domni magistrați».”
Jurnalista conchide afirmând că demersul CSM reprezintă „o pură acțiune de intimidare și chiar șantaj la adresa Guvernului României, pentru a-și putea conserva privilegiile chiar cu riscul de a se face de râs în public prin această penibilă plângere penală”.
Ce susține CSM
Consiliul Superior al Magistraturii, condus de Elena Costache, a anunțat luni că a decis să sesizeze „organele abilitate” pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare, în legătură cu declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu despre pensiile speciale ale magistraților.
CSM susține, în comunicatul său de presă prin care își motivează demersul, că, prin declarațiile ei, Oana Gheorghiu a încălcat independența justiției și statutul magistraților „într-un mod iresponsabil și populist”.
„Consiliul Superior al Magistraturii condamnă ferm declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu formulate în cadrul unui interviu televizat, prin care independența justiției și statutul magistraților au fost încălcate într-un mod iresponsabil și populist. Afirmațiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoțional, cu referire la fonduri alocate pentru minori afectați de patologii grave, și comparația între situația acestora și garanțiile financiare de independență a justiției nu pot fi simple opinii personale atunci când provin de la un reprezentant al puterii executive. Astfel de afirmații reprezintă atacuri la adresa unei puteri constituționale, care alimentează un discurs periculos ce incită la ură și discriminare, menit să antagonizeze societatea față de corpul profesional al magistraților. Opoziția artificială între magistrați și «copilul flămând căruia i se ia de la gură» este o manipulare și o încercare de a deturna nemulțumirile publice spre justiție, plasând nereal și artificial asigurarea resurselor financiare în relație directă cu independența financiară a magistraților”, a transmis CSM.
„Independența justiției, care include și garanția financiară, astfel cum statuează întreaga jurisprudență europeană, nu reprezintă un privilegiu acordat magistraților în detrimentul altor persoane, ci este garanția constituțională a societății democratice că drepturile fiecărui cetățean vor fi apărate de către profesioniști ai dreptului liberi de orice influențe și respectate în raport de orice încălcare, inclusiv cele săvârșite de stat. Consiliul Superior al Magistraturii subliniază încă o dată că puterea executivă, reprezentată de Guvern, are obligația într-un stat de drept să consolideze justiția, nu să o discrediteze, și să colaboreze instituțional în mod loial cu puterea judecătorească pentru bunul mers al societății democratice”, a mai afirmat Consiliul.
Astfel, într-un demers fără precedent, CSM spune că „a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare”.
„În raport cu declarațiile doamnei vicepremier, față de conținutul concret și efectele acestora în plan social la adresa imaginii și prestigiului funcției de magistrat, Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare prevăzută de dispozițiile art. 369 din Codul Penal. Consiliul solicită pe această cale reprezentanților puterii executive să păstreze echilibrul și decența în discursul public și să nu formuleze judecăți iresponsabile pe fond exclusiv emoțional care să submineze nu doar independența justiției, ci și respectul datorat acesteia într-un stat de drept, cu consecința incitării populației la ură împotriva judecătorilor și procurorilor”, a mai anunțat CSM.
Este primul demers de acest tip făcut de CSM împotriva unui membru al Guvernului.
Declarațiile vicepremierului despre pensiile magistrațiilor
Întrebată într-o emisiune difuzată sâmbătă de Digi24 cum ar rezolva ea problema pensiilor speciale ale magistraților, Oana Gheorghiu a declarat: „Eu le-aş transmite magistraţilor un mesaj – le-aş spune că îi înţeleg. Este foarte greu să renunţi la un lucru care ţi s-a dat”.
„Este foarte greu să beneficiezi ani de zile, zeci de ani de asta şi dintr-o dată să ţi se spună că nu îl mai ai. Pentru oricine ar fi greu să facă asta. Dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru. Ei au fost prinşi într-un Caritas, care nu putea să dureze la nesfârşit şi oamenii care sunt pragmatici şi raţionali ar trebui să înţeleagă asta. România nu îşi permite să mai plătească aceşti bani, nu îşi permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum. Iar dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând”, a adăugat Oana Gheorghiu, conform Agerpres.
Contactată de HotNews, Oana Gheorghiu a spus luni că nu comentează demersul CSM prin care a fost reclamată la Parchet.
Oana Gheorghiu a fost contestată încă de la numire de către liderul PSD, Sorin Grindeanu, care, inclusiv în cursul zilei de luni, a criticat declarațiile vicepremierului privind pensiile speciale.
