Datele publicate de Ministerul Finanțelor, citate de Agerpres, arată o creștere constantă a datoriei publice — un semnal de alarmă care ridică întrebări serioase despre stabilitatea economică a țării.
Datoria administrației publice a urcat, în luna iunie 2025, la 1.040,62 miliarde de lei, de la 1.034,71 miliarde de lei în luna precedentă. În termeni de PIB, datoria a atins 57,2%, în creștere față de 56,8% în mai. O mare parte din această sumă, aproximativ 856 de miliarde de lei, este reprezentată de titluri de stat, iar împrumuturile se ridică la 163 de miliarde de lei. Datoria este contractată atât în moneda națională, cât și în euro și dolari, ceea ce face România vulnerabilă la fluctuațiile valutare.
La o primă vedere, datoria de 57,2% din PIB pare modestă, mai ales în comparație cu alte state europene. Conform datelor Eurostat, media datoriei publice în Uniunea Europeană se apropie de 82% din PIB, iar țări precum Grecia, Italia sau Spania au datorii de peste 100% din PIB. Însă ritmul accelerat al creșterii îngrijorează analiștii Comisiei Europene și ai FMI. O astfel de creștere indică un deficit bugetar persistent și o politică fiscală nesustenabilă pe termen lung.
O datorie publică în creștere are consecințe directe asupra economiei:
- Costuri de finanțare mai mari: Statul trebuie să plătească dobânzi tot mai ridicate pentru împrumuturi, ceea ce reduce fondurile disponibile pentru investiții în infrastructură, sănătate și educație.
- Vulnerabilitate crescută: România devine mai expusă la șocurile economice externe și la creșterile dobânzilor internaționale.
- Presiune asupra generațiilor viitoare: Datoria de azi este, de fapt, o notă de plată pe care o vor achita generațiile următoare.
Creșterea datoriei publice nu este doar o cifră contabilă, ci o provocare majoră care necesită un plan fiscal riguros pentru a asigura stabilitatea economică pe termen lung.
