Mai precis, peste 1.200 de noi îmbolnăviri. Creșterea se vede cel mai bine la camerele de gardă ale spitalelor de boli infecțioase, unde în ultimele săptămâni ajung tot mai mulți pacienți cu simptome respiratorii care sunt diagnosticați, în cele din urmă, cu boala COVID, explică Simin Aysel Florescu, medic primar boli infecțioase și managerul Spitalului Victor Babeș.
„În ultimele săptămâni, numărul pacienților care se adresează Spitalului Victor Babeș a crescut. Vorbim, de regulă, despre pacienți care au și afecțiuni cronice sau despre persoane vârstnice, care solicită ajutorul medicilor deoarece fac forme de boală moderate sau chiar severe, ce necesită spitalizare și tratament specific”, declară dr. Simin Aysel Florescu, pentru HotNews.
Există și pacienți tineri, fără factori de risc, care sunt diagnosticați după ce se prezintă la medic cu simptome respiratorii, însă numărul acestora este mai mic, iar ei au nevoie, de regulă, doar de tratament simptomatic.
„La spital ajung, de fapt, formele severe. Bănuiala noastră este că multe dintre formele ușoare – la persoane tinere sau fără alte probleme de sănătate – nu ajung la spital și nu sunt diagnosticate oficial. Asta pentru că este foarte posibil să se manifeste ca o răceală clasică, iar oamenii nu se adresează medicului. La spital ajung doar cazurile mai grave și așa sunt diagnosticați cu COVID”, arată managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Tropicale Victor Babeș din București.
Care sunt simptomele noii variante de COVID
În ultimele săptămâni, o creștere a cazurilor de îmbolnăviri de COVID este vizibilă în toată Europa. Mini-valul COVID are la origine o sub-variantă a tulpinii Omicron: JN1. Simin Aysel Florescu spune că, la fel ca celelalte sub-variante ale Omicron, și JN1 a determinat o creștere a numărului de cazuri, dar fără o creștere a severității bolii.
În ceea ce privește simptomele bolii cauzate de această nouă sub-variantă a Omicron, medicul Simin Florescu spune că nu există niște simptome deosebite de ce a fost până acum, iar la populația obișnuită, fără alte probleme majore de sănătate, se manifestă „ca un simplu guturai sau ca o pseudo-gripă, dacă se asociază și dureri musculare sau o stare mai proastă o zi – două”.
„Cazurile care vin cu forme mai grave de boală sunt cu probleme respiratorii, eventual insuficiență respiratorie, pneumonie. Nimic deosebit față de ceea ce știm în ultimii un an – doi despre formele actuale de COVID”, explică medicul.
Peste 1.200 de îmbolnăviri și 5 decese în ultima săptămână
1.256 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 (boala COVID-19) s-au înregistrat în România în ultima săptămână, în creștere cu 82,3% față de săptămâna precedentă, arată datele Institutului Național de Sănătate Publică.
De asemenea, în ultima săptămână s-au înregistrat 5 datorate COVID-19. Toate cele 5 victime sufereau și de alte afecțiuni, iar 3 dintre ele erau vaccinate.
În total, de la debutul pandemiei, în anul 2020, în România s-au înregistrat oficial 3.534.314 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, iar 68.962 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.
Cât timp va mai rămâne COVID-19 cu noi?
Chiar dacă OMS a anunțat, în mai 2023, că pandemia de COVID-19 s-a încheiat, acest lucru nu înseamnă că virusul care provoacă boala a dispărut, ci doar că el nu mai are capacitatea să provoace un număr atât de mare de îmbolnăviri încât să reprezinte o urgență de sănătate globală.
„Așa cum bănuiam încă de la începutul pandemiei, acest virus a intrat în circulația virală obișnuită și, din când în când, mai are niște vârfuri. Dar fără să dispară, pentru că nici nu o să dispară prea curând. Rămâne printre noi, la fel ca virusurile gripale, ca celelalte virusuri respiratorii și celelalte coronavirusuri. Va rămâne în circulație o perioadă lungă de acum încolo”, spune medicul Simin Aysel Florescu.
