Intanța a recunoscut și pretențiile Băncii Naționale, care cerea recuperarea a 5,3 miliarde de lei de la acuzat.
După cum se știe, un miliard de lei din trei bănci moldovenești au fost retrase în 2014, Șor fiind investigat pentru aceasta încă din 2015. Prima instanță l-a condamnat în 2017 la 7,5 ani închisoare, indicând că pedeapsa ar trebui executată după verdictul definitiv. Șor, care a reușit să devină parlamentar în ciuda acuzațiilor, a fost lăsat sub control judiciar.
Contestația formulată de avocații lui Șor a fost luată în considerare de câțiva ani la Curtea de Apel Cahul, ședințele au fost amânate în repetate rânduri sub diverse pretexte. În august 2021, Curtea Supremă de Justiție a transferat examinarea cazului de la Cahul Curții de Apel Chișinău.
În vara lui 2019, după schimbarea puterii în Moldova, Ilan Șor a fugit din țară și de atunci locuiește în Israel (are cetățenie israeliană). După fuga lui Șor, acesta a fost arestat în lipsă și a fost trecut pe lista de urmăriți.
Ce înseamnă 5,3 miliarde de lei
Acest prejudiciu (5,3 miliarde lei) a apărut în dosar în urmă cu șapte ani. Potrivit anchetei, în perioada 4-25 noiembrie 2014, Șor „a primit în mod fraudulos peste 5 miliarde de lei de la Banca de Economii, pe care i-a spălat prin zeci de companii offshore. Această sumă este indicată și în raportul Kroll.
Avocatul de atunci al lui Ilan Șor, Denis Ulanov, a susținut că valoarea prejudiciului a fost dublată. Potrivit acestuia, la examinarea cauzei, apărarea a dovedit „că, dacă a fost prejudiciu, acesta se ridică la 2,6 miliarde lei”.
Împotriva lui Șor s-au deschis mai multe dosare penale. Kolenko, actualul avocat al deputatului fugar, a spus că nu își amintește numărul exact de dosare intentate clientului său, dar acestea par să fi fost aproximativ o duzină.
După ce Șor a fost condamnat, șeful comisiei juridice parlamentare, deputatul PAS Olesya Stamate a anunțat că bunurile sechestrate lui Shor vor fi confiscate în favoarea statului în contul acestor 5 miliarde de lei.
Cu toate acestea, nu este complet clar ce fel de proprietăți în valoare de 5 miliarde sunt luate în discuție. Avocatul lui Șor, Kolenko, a remarcat că notoriul său client său pur și simplu nu are proprietăți pentru o astfel de sumă iar șeful Centrului Național Anticorupție (NCAC), Iulian Rusu, susținea în urmă cu un an că autoritățile au pus sechestru doar pe proprietăți ale lui Shor din Moldova în valoare de 1,5 miliarde de lei.
Ce au spus Șor și apărarea sa despre verdict
Șor a calificat decizia instanței de judecată „ilegală” și i-a amenințat pe judecători că vor ajunge în curând la închisoare. „Această decizie nu mă deranjează deloc, nu-mi pasă deloc, nu mă voi supune. Această decizie va fi anulată exact în a doua zi după schimbarea regimului actual”, a spus Șor.
Avocatul Kolenko nu este, de asemenea, de acord cu verdictul și intenționează să facă mai întâi recurs la Curtea Supremă de Justiție și apoi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. „Discursul final al procurorului în instanță a durat 4 minute și 37 de secunde, am citit [poziția noastră] timp de 18 ore, am constatat peste 570 de încălcări [în timpul examinării cazului]”, a declarat avocatul lui Șor.
Potrivit acestuia, decizia este ilegală, iar asta urmează să demonstreze la CEDO. Avocatul a mai menționat că decizia a fost cunoscută și planificată din timp: „Decizia a fost cronometrată cu participarea șefei Parchetului Anticorupție, Veronika Dragalin, la o emisiune TV de la Jurnal TV. Probabil că este clar pentru toată lumea că acest lucru a fost planificat în avans. Ea a anunțat dimineața ce va fi la televizor seara. Acest lucru sugerează, de asemenea, că a existat o soluție personalizată.”
Verdictul AP poate ajuta la extrădarea lui Șor?
Șeful Parchetului Anticorupție, Dragalin, consideră că decizia luată de Administrația Prezidențială crește șansele extrădării lui Șor din Israel și îi permite să-și confiște bunurile în străinătate.
„Această decizie a deschis poarta. Dacă găsim proprietatea în străinătate, care îi aparține, decizia poate fi folosită în afara Moldovei. Este clar că există o procedură. Și instanțele din alte țări ar trebui să ia în considerare și să ia decizii, acest lucru nu se întâmplă peste noapte”, a spus Dragalin la Jurnal TV.
Vladislav Gribincea, Directorul Programului Justiție al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, a remarcat că decizia Administrației Prezidențiale, spre deosebire de decizia primei instanțe, este executivă, adică trebuie pusă imediat în aplicare. Cu toate acestea, dacă aceasta va afecta decizia de extrădare a Israelului depinde de legea israeliană.
