În data de februarie 2026, într-un dosar penal cu numărul 4372/2/P, deschis încă din 2023, un procuror al Direcției Naționale Anticorupție semnează o ordonanță care schimbă complet statutul unei decizii administrative aparent banale. Nu este un document spectaculos, nu conține nume și nu anunță acuzații directe, dar are o forță pe care administrația locală o resimte imediat: obligă Consiliul Județean Ialomița să pună la dispoziție toate documentele relevante într-o anchetă privind suspiciuni de abuz în serviciu.
Formularea juridică este clară și fără echivoc, fiind vorba despre verificarea unei posibile situații în care un funcționar public ar fi obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Din acest moment, nu mai este vorba despre o simplă verificare administrativă sau despre o analiză de oportunitate, ci despre un demers penal care urmărește întregul traseu al unei decizii, de la inițiere până la efectele produse.
Prin această ordonanță, DNA solicită explicit documentele care au stat la baza controlului efectuat în anul 2021 la societatea Drumuri și Poduri S.A., raportul complet al corpului de control al Consiliului Județean, dar și toate actele privind acordarea, derularea și eventual recuperarea celebrului și contestatului împrumut în valoare de 7 milioane de lei, societății Drumuri și Poduri S.A. Termenul impus pentru transmiterea acestor documente a fost ferm indicat, 16 martie, ceea ce arată că ancheta se află într-o etapă în care probele încep să fie consolidate, nu doar explorate.
Ce caută procurorii în spatele documentelor
Dincolo de caracterul tehnic al solicitării, ordonanța indică direcția anchetei. Procurorii nu verifică doar existența unui împrumut sau legalitatea formală a unei hotărâri, ci încearcă să stabilească dacă mecanismul decizional a fost folosit pentru a crea un avantaj necuvenit.
Asta înseamnă că sunt analizate toate verigile: cine a propus măsura împrumutului, în ce scopuri, cine a avizat-o, cine a votat-o, cine a sprijinit-o la nivel de legalitate și în ce condiții a fost pusă în aplicare. De asemenea, este esențial modul în care banii au fost utilizați și dacă aceștia au mai revenit sau nu în bugetul public. Practic, ancheta urmărește dacă decizia a fost una justificată economic și legal sau dacă a reprezentat o intervenție favorabilă în favoarea unei entități controlate politic, și a partenerilor acesteia, în afara regulilor pieței.
Împrumutul care a declanșat verificările
Pentru a înțelege de ce această ordonanță este relevantă, este necesar să fie urmărit contextul în care a apărut împrumutul acordat societății Drumuri și Poduri S.A., companie deținută de Consiliul Județean Ialomița.
În august 2022, consilierii PSD și Pro România, la propunerea Președintelui Marian Pavel, au aprobat entuziast acordarea unui împrumut temporar pe bază de convenție, din bugetul local al Județului Ialomița către SC Drumuri și Poduri SA, în valoare de 7.000.000 lei, pentru ”funcționarea şi dezvoltarea societății”, stabilind că acesta se va rambursa integral, în termen de 1 an de la data acordării acestuia. Ca destinație, potrivit documentelor oficiale, împrumutul urma să acopere, cu prioritate ”plata obligațiilor restante față de furnizori conform Anexei 1 Memoriul Justificativ (Anexă care a fost ”omisă” în a fi inclusă în documentele publice)”, și abia apoi plata obligațiilor restante la Bugetul de Stat, Bugetul asigurărilor social, plata obligațiilor salariale aferente lunii iulie 2022, acoperirea cheltuielilor materiale necesare demarării noilor activități etc. Interesant, nu?
Singurii decidenți care nu au dat girul combinației au fost consilierii județeni ai PNL, care, invocând pierderile SC Drumuri și Poduri SA plus sumele blocate în litigii, estimate a se recupera doar în proporție de 50%, au considerat că acest împrumut nu poate fi rambursat.
În plan administrativ, decizia a fost prezentată ca o intervenție necesară pentru menținerea activității unei societăți de interes public. În plan juridic și economic însă, această intervenție a ridict întrebări legate de natura sa reală, în special în ceea ce privește posibilitatea de a fi încadrată ca ajutor de stat acordat fără respectarea procedurilor legale.
Din perspectivă factuală, împrumutul acordat de Consiliul Județean îndeplinea cumulativ și ostentativ toate condițiile unui ajutor de stat. Pe de o parte era acordat de către stat sau de către unitățile administrativ – teritoriale, din resurse de stat sau resurse ale unităților administrativ – teritoriale ori de alte organisme care administrează surse ale statului sau ale colectivităților locale, indiferent de formă. Pe de altă parte era selectiv și asigura un avantaj agentului economic, distorsionând ori amenințând să distorsioneze concurența.
Mai mult decât atât, acordarea ajutorului de stat către SC Drumuri și Poduri SA, de către Consiliul Județean Ialomița, fără notificarea Consiliului Concurenței, ori cu notificare, dar înainte de emiterea unei decizii de către Comisia Europeană prin Consiliul Concurenței, era și este considerat în legislația concurențială ”ajutor ilegal”, iar în documentația pusă pe masa consilierilor județeni nu apărea nimic referitor la avizul Consiliului Concurenței care, repetăm, trebuia să preceadă orice demers de genul celui validat în august 2022.
Prefectura Ialomița și legătura cu împrumutul girat pe ochii frumoși ai colegilor de Partid
Un capitol esențial în această poveste îl reprezintă rolul Prefecturii Ialomița, instituția care avea atribuția de a verifica legalitatea actelor adoptate de autoritățile locale.
Hotărârea Consiliului Județean privind acordarea împrumutului a fost supusă controlului de legalitate și nu a fost atacată, ceea ce echivalează, în practică, cu validarea acesteia. Cu toate acestea, verificările ulterioare ale altor instituții au arătat că măsura ar fi trebuit analizată și prin prisma legislației privind ajutorul de stat, ceea ce presupunea obținerea unui aviz din partea Consiliului Concurenței.
Acest aviz nu a fost așteptat înainte de adoptarea și aplicarea măsurii. Ulterior, Consiliul Concurenței a intervenit și a stabilit că împrumutul se încadrează în categoria ajutoarelor de stat, impunând inclusiv obligația de calcul și recuperare a unei dobânzi.
În acest context, rolul Prefecturii devine relevant, deoarece controlul de legalitate exercitat, în mod suspect, nu a identificat sau nu a sancționat această lipsă de procedură, ceea ce ridică semne de întrebare privind modul în care a fost evaluată conformitatea deciziei cu legislația aplicabilă.
Juriștilor instituției conduse de Marin Constantin, social – democrat cu state vechi în administrație, de aceeași generație și anvergură politică cu Președintele CJI, nu li s-a părut nimic în neregulă cu împrumutul cu pricina. ”Eu, în zona avizelor, am trei juriști înaintea mea, care se exprimă în privința legalității. Din toate notele pe care le-am avut cu ei, nu a rezultat că împrumutul a fost ilegal atunci (n.r. – la momentul acordării). Acum, poate fi altă situație…”, ne declara în urmă cu 3 ani Prefectul județului, lăsând la stadiul de mister motivul pentru care legalitatea unei hotărâri de Consiliu Județean poate varia în funcție de respectarea sau nerespectarea unei convenții. Cum tot la stadiul de mister au rămas și argumentele legale ale juriștilor Prefecturii, în ciuda unui răspuns promis, dar neonorat niciodată, de către domnul Prefect.
De la măsură de sprijin la circuit financiar blocat
După acordarea împrumutului, societatea Drumuri și Poduri S.A. a utilizat fondurile pentru acoperirea unor datorii și pentru continuarea activității. O nouă serie de probleme au apărut în momentul în care termenul de rambursare a ajuns la scadență și, confirmând toate pronosticurile, societatea nu a rambursat banii cu care fusese cadorisită pentru plata datoriilor.
Astfel, Consiliul Județean a ajuns în situația paradoxală de a acționa în instanță propria societate, deciziile judecătorești conducând la măsuri de executare silită, iar bunuri ale companiei fiind scoase la licitație pentru recuperarea sumelor datorate.
Această evoluție arată că intervenția inițială nu a rezolvat problema financiară a societății, ci doar a amânat-o, transferând riscul în zona bugetului public, buget prejudiciat oricum dacă am ține cont de situația aberantă în care s-a ajuns când executorii au scos la licitație bunurile CJI pentru a rambursa banii tot către CJI…
De la control administrativ la anchetă penală
Pe parcursul ultimilor 3 ani, mai multe instituții au analizat situația. Curtea de Conturi a identificat nereguli în modul de acordare și gestionare a împrumutului, iar Consiliul Concurenței a intervenit pe componenta de ajutor de stat. În paralel, au fost formulate plângeri penale care au fost reunite și au ajuns în competența DNA.
Dosarul deschis vizează exact această zonă de interferență dintre decizia administrativă și potențialul avantaj necuvenit, iar ordonanța din 2026 marchează momentul în care ancheta intră într-o etapă în care documentele devin decisive.
Un dosar deschis și o întrebare rămasă
În acest moment, nu există acuzații publice și nu există persoane trimise în judecată. Există însă o anchetă în curs, documente cerute oficial și un traseu decizional care este analizat în detaliu.
Întrebarea care rămâne, dincolo de proceduri și justificări administrative, este una simplă: dacă împrumutul acordat a fost o decizie legitimă de gestionare a unei situații dificile sau un mecanism prin care s-a creat un avantaj în afara cadrului legal.
Răspunsul nu va veni din declarații, ci din documentele pe care, acum, Consiliul Județean este obligat să le pună pe masă.
