Întrebat cum a văzut propunerea Chișinăului privind predarea limbii române în școlile din regiunea separatistă transnistreană, așa-zisul ministru al Afacerilor Externe de la Tiraspol, Vitalii Ignatiev, a ținut să sublinieze inițial că nu este vorba de o regiune, ci de „Republica Moldovenească Transnistreană, apoi să vină cu argumente cu privire la refuzul propunerii.
„Noi nu avem o regiune separatistă transnistreană. Școlile sunt moldovenești, iar în Republica Moldovenească Transnistreană locuiește poporul moldovenesc. Apropo, avem trei limbi oficiale: limba rusă, limba moldovenească și limba ucraineană, și iată de ce oamenii învață în școli în limba pe care o consideră a lor. Nimeni, niciodată, nu poate impune ceva oamenilor. Conform ultimului recensământ, aproape 70% dintre oamenii care vorbesc limba moldovenească în Transnistria se consideră moldoveni, precum și faptul că aceasta este limba lor. Noi am auzit propunerea, dar trebuie să decidă oamenii”, a afirmat acesta.
Propunerea a fost înaintată în timpul unei reuniuni a reprezentanților politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană, care a avut loc în data de 26 februarie la sediul misiunii OSCE de la Tiraspol, după o pauză de peste un an.
„A fost o întâlnire deloc ușoară, dar utilă. Am avut o corespondență intensă cu domnul Ignatiev în această perioadă, dar a fost foarte bine să avem și o discuție în format offline. În agendă au fost incluse subiecte tradiționale de mai mulți ani, care fac parte din agenda noastră: aspectele educaționale, școlile noastre din stânga Nistrului, problema fermierilor din raionul Dubăsari, libera circulație a jurnaliștilor și, în general, a altor categorii de cetățeni. Am adus și problema drepturilor omului, una dintre cele mai importante, aprinse și discutate teme. De asemenea, am prezentat câteva elemente noi din agenda noastră de reglementare, care fac parte dintr-o viziune strategică. Este vorba despre fondul de convergență: am vorbit despre el și am explicat în câteva cuvinte ce va include”, a detaliat vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.
Igor Grosu, președintele Parlamentului, precum și lider al puterii de la Chișinău, a vorbit despre reuniune, subliniind că „este bine că întâlnirea are loc după o perioadă în care așa-numitul reprezentant a refuzat și a tot căutat motive, pretexte, ca să nu se întâlnească. Vedeți dumneavoastră, să nu cumva să fie arestat, dar când făcea shopping pe aici nu părea să se teamă de acest lucru. Pe ordinea de zi sunt mai multe probleme, printre care cele tradiționale – îmi pare rău să folosesc acest cuvânt – școlile, situația energetică din regiune și alte lucruri care trebuie discutate”.
Fără facilități fiscale și vamale
Totodată, Igor Grosu a anunțat că Parlamentul de la Chișinău a pregătit un proiect privind procesul de reintegrare, iar primul punct prevede scoaterea graduală a facilităților de care a beneficiat stânga Nistrului, începând cu anul 2000.
„Spre exemplu, scutirea taxelor la importul de mărfuri, nu neapărat cele mai stricte, cum ar fi alcoolul. Ei au beneficiat din 2000 de aceste facilități, precum și de alte scutiri vamale și fiscale, care vor fi eliminate gradual”, a adăugat președintele Parlamentului.
În toamna anului trecut, premierul moldovean, Alexandru Munteanu, a anunțat că au loc discuții privind un plan de reintegrare a regiunii separatiste transnistrene cu partenerii americani și europeni, precizând atunci că nu poate oferi alte amănunte.
