Judecătorii Curţii Constituţionale au motivat, luni seară, decizia de admitere, în integralitate, a obiecţiei privind pensiile de serviciu prin „lipsa avizului CSM coroborat cu neaşteptarea curgerii” de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obţinerii acestuia”.
Printre judecătorii care au respins legea asumată de guvernul Bolojan se află și foști magistrați care, pe lângă indemnizațiile primite de la CCR, încasează și pensii de serviciu.
Potrivit unui comunicat de presă, Curtea Constituţională a admis pe motive de formă obiecția formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu în ansamblu este neconstituţională.
Curtea Constituţională a stabilit că, în cauza de faţă, Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea articolului 114 din Constituţie, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relaţii sociale şi a justificat atât urgenţa, cât şi necesitatea adoptării legii.
De asemenea, a constatat că este de competenţa legiuitorului să aprecieze asupra frecvenţei modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu şi, prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) şi (5) raportat la art.16 şi art.124 alin.(3) din Constituţie, precizează CCR.
O decizie luată la limită
Decizia de a declara neconstituțională reforma pensiilor magistraților fost luată în urma unui vot strâns, decis de judecătorii numiți de PSD. Patru din cei cinci sunt propuși de PSD, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Marian Busuioc. A mai votat împotrivă Mihaela Ciochină, numită de fostul președinte Klaus Iohannis.
Printre judecătorii care au resping legea asumată de guvernul Bolojan se numără și foști magistrați care, pe lângă indemnizațiile de la CCR, beneficiază și de pensii de serviciu, cunoscute mai comun ca „pensii speciale”.
În România, se aplică mai multe tipuri de pensii, diferențele dintre acestea sunt date de condițiile în care are loc ieșirea din activitate, modul de calcul, dar și sursele din care se asigură plata fondurile. Pensiile speciale, care se calculează diferit față de cele acordate celor 4,5 milioane de persoane, sunt acordate unor categorii precum magistrații, funcționarii parlamentari sau diplomații, printre alții.
Printre judecătorii Curții care beneficiază de pensie de serviciu se numără Cristian Deliorga a încasat din pensii și sume restante 825.973 lei în anul 2024. În medie, ea a încasat 68.831 lei în fiecare lună. La aceste sume se adaugă și 480.679 lei, aproximat 40.000 de lei în fiecare lună, salariul de la CCR.
Judecătorul Bogdan Licu a încasat în decursul anului 2024 pensii de 383.000 lei, adică 32.050 lei lunar net.La această sumă se adaugă 405.000 de lei din salariul de la CCR, adică 33.750 lei pe lună net.
Gheorghe Stan a primit în 2024 pensii cumulate de 287.572 lei, la care se mai adaugă 67.060 – sumă provenită din restanțele pensiei de serviciu aferentei perioadei mai-august 2023. Mai trebuie subliniat că pe lângă acestea sume, el a mai primit de-a lungul anului trecut și 473.540 lei, aproape 40.000 de lei lunar, salariu de la CCR.
Pe lista judecătorilor CCR care primesc pensie și salariu de la instanța constituțională se mai află și Mihaela Ciochină. Ea a primit în 2024 pensii care au însumat 417.000 lei, la care s-au adăugat și 180.000 bani care au reprezentat restanțe de la pensiile dintre septembrie 2022 și octombrie 2023. De asemenea, ea a mai primit și 413.745 lei, în jur de 34.000 de lei, indemnizație de la Curtea Constiuțională.
