Curtea Constituţională a amânat pentru a patra oară discuțiile legate de reforma pensiilor speciale ale magistraților. La ședință au participat toți cei nouă judecători ai CCR, dar care au părăsit sala după aproximativ 30 de minute de dezbateri.
Noul termen dat de CCR, pentru cea de-a cincea încercare de a da o decizie pe această temă este de 11 februarie. Amânarea a fost decisă după ce Înalta Curte de Casaie și Justiție a trimis, cu doar o zi înainte de ședință CCR, o expertiză care contestă legea Guvernului Bolojan.
Pe lângă expertiza contabilă depusă de către ÎCCJ, la Curtea Constituțională ar fi ajuns și un raport din partea Casei Naționale de Pensii. Documentul, susțin sursele Știrilor ProTV, nu ar fi fost cerut de unul dintre judecători, cererea fiind făcută la nivel instituțional.
„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, a transmis CCR.
Ultimele două şedinţe au fost boicotate de cei patru judecători propuşi de PSD la Curtea Constituţională – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc. Printre altele, aceştia s-au plâns că au fost chemaţi la serviciu în zile nelucrătoare, iar şedinţele au fost programate prea repede.
În plus, s-a solicitat realizarea unui studiu de impact privind proiectul Guvernului, însă Simina Tănăsescu, preşedintele CCR, a declarat că acest studiu nu este relevant în acest caz.
ICCJ a depus o expertiză care contestă reforma pensiilor speciale
Instanţa supremă condusă de Lia Savonea a anunţat joi că a realizat o expertiză, cu ajutorul unui expert contabil, care ar arăta faptul că prin aplicarea proiectului Guvernului pensia de serviciu a magistraţilor va fi mai mică decât cea pe contributivitate.
„Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu şi nesocoteşte grav drepturile dobândite din contribuţiile sociale. În contextul sesizării de neconstituţionalitate formulate anterior, a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va depune la Curtea Constituţională a României note suplimentare de susţinere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, promovată de Guvernul Bolojan. Rezultatele expertizei sunt clare şi fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”, spune ÎCCJ într-un comunicat de presă.
Expertiza respectivă a fost trimisă deja la CCR, însă este posibil ca dezbaterile să fie din nou amânate, dacă cei patru judecători propuşi de PSD vor solicita un nou termen pentru a o studia.
Zi decisivă și la Curtea de Apel București
Tot vineri, judecătoarea Olimpiea Creţeanu de la Curtea de Apel Bucureşti ar trebui să pronunţe o soluţie pe cererile depuse de avocata AUR, Silvia Uscov, prin care se solicită suspendarea deciziilor prin care au fost numiţi doi judecători la Curtea Constituţională – Mihai Busuioc şi Dacian Cosmin Dragoş.
În cazul lui Mihai Busuioc lucrurile sunt destul de clare, pentru că el are o decizie de la Curtea Constituţională din 1 iulie 2025, prin care s-a stabilit că numirea sa este constituţională, iar deciziile CCR nu pot fi desfiinţate de instanţele de judecată.
Situaţia lui Dacian Cosmin Dragoş, numit la CCR de preşedintele Nicuşor Dan, este mai complicată.
Avocata Silvia Uscov susţine că Dacian Cosmin Dragoş nu îndeplineşte una dintre condiţiile pentru a fi numit în funcţia de judecător CCR, şi anume o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.
Conform reclamantei, această vechime trebuie să fie realizată în activitatea practică juridică (avocat, consilier juridic, judecător, procuror) sau în cea universitară, dar exclusiv cu profil juridic.
Însă, spune Silvia Uscov, Dacian Cosmin Dragoş a activat ca profesor universitar la Facultate de drept doar aproximativ 3 ani şi 4 luni (perioada octombrie 1998 – februarie 2002), iar restul carierei sale s-a desfăşurat la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative de la Universitatea Babeş Bolyai, care, deşi predă materia de drept, nu constituie învăţământ juridic superior în sensul constituţional şi legal al acestei noţiuni.
Administrația Prezidențială, intervenție în dosarul de la CAB
În timpul procesului, reprezentantul Administraţiei Prezidenţiale a solicitat respingerea contestaţiei depuse de avocata Silvia Uscov, pe motiv că cererea acesteia a fost depusă tardiv. El a explicat că decretul preşedintelui Nicuşor Dan privind numirea lui Cosmin Dragoş la CCR a fost publicat în Monitorul Oficial pe data de 8 iulie 2025, iar reclamanta avea termen 30 de zile pentru depunerea unei plângeri prealabile. Or, această plângere a fost depusă pe data de 30 decembrie 2025.
De asemenea, avocata avea termen 30 de zile să depună o cerere de suspendare a executării decretului, din momentul în care a aflat de numirea lui Dacian Cosmin Dragoş, iar pe data de 16 iulie 2025, Silvia Uscov a postat pe o reţea de socializare un mesaj cu referire la numirea acestuia la CCR.
Pe de altă parte, consilierul juridic a arătat că la dosar există dovezi care atestă faptul că Dacian Cosmin Dragoş a predat exclusiv discipline cu caracter juridic, norma sa didactică fiind compusă din următoarele discipline: Drept administrativ, Uniune Europeană, Dreptul achiziţiilor publice şi Dreptul muncii.
De asemenea, el a lucrat în activităţi conexe ca expert ştiinţific, cercetător ştiinţific şi consilier, fiind unul dintre experţii angajaţi de statul român într-un litigiu internaţional.
De menţionat că Dacian Cosmin Dragoş face parte din tabăra de la CCR care susţine proiectul Guvernului de reformă a pensiilor speciale, tabără care are însă o majoritate fragilă de 5 la 4.
Dacă Dacian Cosmin Dragoş va fi suspendat de instanţă, decizia este executorie, chiar dacă nu este definitivă, iar dezbaterile de la CCR pe proiectul privind pensiile speciale vor intra în blocaj.
