Judecătorii CCR au decis să amâne decizia după ce în urmă cu o zi ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, a solicitat Curții Consituționale să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară în legătură cu proiectul Guvernului de modificare a pensiilor speciale ale magistraților. Votul în favoarea acestei decizii a fost de 8-1.
La ora 10, atunci când a fost programată ședința în care a avut loc analizarea sesizării ÎCCJ legată de pensiile speciale, 8 din cei 9 judecători au intrat în sală. Cel care nu s-a alăturat inițial colegilor săi a fost judecătorul Gheorghe Stan.
La 10:18 a intrat în sală și judecătorul care lipsea, deși intrase în concediu paternal. După jumătate de oră. La 10:48, judecătorii CCR au părăsit sala.
Informațiile de marți indicau faptul că Gheorghe Stan și-a luat o perioadă de odihnă legală de zece zile, după ce soția sa a născut. Într-o astfel de situație regulamentul este strict: dacă lipsește un judecător dintre cei nouă cu care a început deliberarea, nu se poate pronunța o decizie. Într-o astfel de situație, Curtea Constituțională ar fi fost nevoită să amâne pe motive tehnice, pentru a cincea oară, decizia reformei pentru pensiile magistraților.
Concediul judecătorului Gheorghe Stan dă peste cap completul Curții Constituționale. Analiza contestației Înaltei Curți a început cu toți cei nouă judecători ai CCR, iar regulamentul spune clar că o decizie în acest dosar poate veni doar dacă în sala de ședințe sunt prezenți toți cei nouă. Drept urmare, CCR va amâna pentru a cincea oară pronunțarea. Noul termen ar putea fi 23 februarie, când Gheorghe Stan revine la muncă, asta dacă nu va apela la cursul de puericultură, care i-ar aduce un concediu prelungit cu încă cinci zile lucrătoare”.
Ilie Bolojan, mesaj pentru CCR
La finalul săptămânii trecute, premierul Ilie Bolojan a trimis o scrisoare de informare Curții, în care atenționa că oficialii Comisiei Europene vor decide dacă jalonul PNRR este îndeplinit sau nu, după 11 februarie. Astfel, ziua de miercuri era definitorie pentru reforma pensiilor magistraților.
Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene: „Este practic un lucru iminent ca în lipsa unor decizii în perioada următoare sau a dovezilor că ne îndreptăm spre promulgare, Comisia Europeană să emită scrisoarea cu privire la cuantificarea legată de cererea de plată 3. Nu există în acest moment vreo posibilitate de extindere a termenului. Termenul a fost depășit. România nu are ce să pună pe masă până când nu vine cu promulgarea, nu are ce argumente adiționale să mai adauge”.
ICCJ vrea ca Curtea de Justiție a UE să intervină în problema pensiilor speciale ale magistraților
Înalta Curte de Casație și Justiție i-a cerut oficial Curții Constituționale să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene într-o procedură a întrebării preliminare privind regimul juridic al statutului magistraților. Cu alte cuvinte, judecătorii instanței supreme cer o decizie preliminară. Din punctul lor de vedere, modificări din legea pensiilor de serviciu ale magistraților s-ar putea să nu respecte principii ale Uniunii Europene.
ICCJ susține că măsurile adoptate de Guvernul Bolojan ridică probleme întrucât: pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; pot reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor.
Setul de întrebri născute la Înalta Curte de Casație și Justiție poate complica procedura de la CCR, chiar o poate amâna și mai mult. Dacă judecătorii constituționali vor fi de părere că trebuie cerută și o părerea Curții de la Luxembourg, soarta legii privind pensiile de serviciu ale magistraților ar putea fi decisă chiar și peste câteva luni.
Cristian Pîrvulescu, politolog: „Este un război dificil de câștigat. Prim-ministrul și l-a asumat sperând că poate să transforme într-un element important de promovare, dar din păcate a dus la un blocaj. Curtea Constituțională nu funcționează din luna decembrie și nu o să funcționeze în continuare. Deblocare acestei situații nu mai este la nivelul Curții este o deblocare politică”.
Pe de altă parte, Curtea de Apel București a respins cererea de suspendare a hotărârii prin care judecătorul Dacian Cosmin Dragoș a fost propus de Administrația Prezidențială la Curtea Constituțională.
