Bugetari din mai multe instituții centrale esențiale vor trebui să aleagă între renunțarea la pensie și salariu, uneori mai mic față de pensie, pentru noi economii la buget.
În schița ordonanței „trenuleț”, așa cum sunt numite actele normative care prevăd numeroase modificări fiscal-bugetare, printre măsuri este, până la urmă, și interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat. Mai precis, în maximum 15 zile, pensionarii (majoritatea fiind pensionari speciali, în cazul personalităților din mediul politic, economic sau de Justiție) reangajați la stat vor trebui să accepte fie suspendarea plății pensiilor, fie plecarea acasă din pozițiile deținute.
Forma pregătită de Guvernul Ciucă are o plajă de acoperire mult mai largă față de precedentul act normativ care interzicea cumularea pensiei cu salariul de la stat, proiect de lege care stă blocat în sertarele Parlamentului de doi ani, după ce a fost adoptat de Executivul Cîțu. Conform prevederilor din actuala ordonanță, singurii exceptați de la aplicare sunt parlamentarii și aleșii locali, pentru că aceștia ajung în funcție în urma unui scrutin, nu prin acte de numire, cum e cazul altor categorii – miniștri, membri din conducerea Băncii Naționale a României, ai Curții de Conturi, Curții Constituționale și așa mai departe, iar ei nici nu au un contract de muncă standard.
Ciucă și Daea, afectați de ordonanță
Iar lista celor care vor trebui să aleagă între pensie și poziția pe care o ocupă e lungă. Lista începe cu premierul Nicolae Ciucă, care va trebui să aleagă între pensia sa, de peste 18.000 de lei pe lună, și salariul de circa 14.000 de lei. În afară de Ciucă, din echipa de la Palatul Victoria o singură persoană va mai trebui să aleagă. Mai precis, Petre Daea, ministrul Agriculturii, care conform ultimei declarații de avere a încasat în 2021 suma de 81.600 de lei ca pensie, deci o medie lunară de 6.800 de lei. În schimb, leafa lunară de ministru e de circa 13.000 de lei.
Și la nivelul garniturii de secretari de stat sunt pensionari speciali care vor trebui să aleagă între o pensie suspendată și plecarea acasă. Nelu Ciobanu (fost procuror militar), secretar de stat la Ministerul Justiției, va trebui să aleagă între pensia medie lunară de aproximativ 34.000 de lei și salariul care este de circa 10.000 de lei. Și colegul său, George Cătălin Șerban (fost judecător), are o pensie de trei ori mai mare decât salariul de la MJ. Șerban a fost pensionat la 49 de ani. Și șefa Autorității Naționale pentru Cetățenie, Gabriela Lenghel (fostă procuroare), va fi pusă să aleagă între pensia lunară de aproximativ 22.500 de lei și salariul de circa 10.000 de lei.
Tineri pensionari reveniți ca secretari de stat
La Interne, secretarul de stat Romeo Simionescu e cel mai tânăr pensionar special, în 2016, la 42 de ani, fiind trecut în rezervă. Simionescu trebuie să aleagă între o pensie medie lunară de 9.000 de lei și un salariu de circa 10.000 de lei. Inclusiv la Ministerul Muncii, acolo unde Marius Budăi ar trebui să facă reforma pensiilor speciale, unul dintre secretarii de stat, Florin Sergiu Dobrescu, pensionat la aproape 50 de ani, primește ca venit pentru retragerea din activitate circa 8.000 de lei, iar alți 10.000 de lei pentru funcția din Guvern.
Citește și: Culisele negocierilor pentr
Judecătorii de la CCR care beneficiază și de pensie au acest venit mai mare față de leafa lunară. Astfel, dacă președintele Marian Enache a încasat în anul fiscal 2021 (pentru ultimul la care sunt depuse veniturile) 302.389 de lei ca salariu, cuantumul pensiei a fost mai mare, de 452.856 de lei. Prin urmare, cu 50% mai mare. În această situație mai sunt la CCR următorii magistrați: Livia Stanciu (290.640 de lei – venituri salariale; 396.714 lei – pensie) Cristian Deliorga (283.980 de lei – venituri salariale; 401.412 lei – pensia) și Varga Attila (288.050 de lei – venituri salariale; 400.000 de lei – pensie).
Printre persoanele cu notorietate care vor trebui să opteze între pensie (specială, nu clasică) e și Ilie Sârbu, vicepreședinte al Curții de Conturi. 320.657 de lei au fost veniturile lui Sârbu din salarii în anul fiscal 2021, în timp ce nivelul pensiei a fost de doar 68.000 de lei.
Cohorta de seniori de la BNR
La conducerea BNR e un întreg grup de pensionari, în frunte cu Mugur Isărescu. Șeful BNR a încasat, potrivit ultimei declarații de avere (din 2022, pentru 2021), 960.752 de lei ca salariu, în timp ce pensia a fost de 224.700 de lei. Mâna sa dreaptă, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, a avut venituri salariale de 913.616 lei, în timp ce pensia 148.247 de lei. Viceguvernatorul Eugen Nicolăescu a avut venituri salariale de 851.920 de lei, iar valoarea pensiei de 143.242 de lei.
Tot pensionari mai sunt și Virgiliu Stoenescu și Dan Rușanu. În cazul primului, veniturile de la BNR ajung la 265.000 de lei, în timp ce cele două pensii ajung la un cuantum de 107.000 de lei. Rușanu a avut venituri de la BNR de 266.000 de lei în anul 2021, în timp ce valoarea pensiei era de 102.300 de lei.
Pe lângă interzicerea cumulării pensiei cu salariul, va mai avea loc stoparea angajărilor la stat până la finalul anului, salariile sunt înghețate tot până la sfârșit de decembrie, achizițiile de mașini și mobilă sunt interzise, iar team-buildinguri nu vor mai avea loc. De asemenea, urmează să fie noi verificări în ceea ce privește persoanele care primesc sporul pentru doctorat, adică va fi o evaluare dacă într-adevăr în fișa postului sunt prevederi care au legătură cu domeniul în care a fost luat titlul științific.
