Mai multe categorii de sporuri pe care coaliția de guvernare a promis că le va înlătura ori le va limita, precum cel pentru condiții vătămătoare, vor putea fi în continuare accesate de o parte din bugetari, în ciuda pachetului de măsuri. De exemplu, instituții precum Curtea Constituțională (CCR), Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Autoritatea Electorală Permanentă sau Administrația Prezidențială nu vor fi afectate plafonarea sporurilor.
La CCR, de exemplu, sporul pentru condiții vătămătoare al președintelui instituției, Marian Enache, se ridică până la 4.449 de lei, mult peste salariul minim din România. Pe lângă acest spor, judecătorii și o parte din angajați pot beneficia și de sporul pentru solicitare neuropsihică, precum și pentru păstrarea confidențialității, care împreună se ridică la peste 6.000 de lei.
Excepții peste excepții
Pe lângă sporurile nesimțite, mai multe categorii de bugetari cu lefuri de mii de euro au primit recent și excepție de la aplicarea interzicerii cumulului pensiei cu salariul.
După ce inițial excepție de la lege a fost doar personalul de la conducerea Curții de Conturi, puterea a introdus excepție după excepție asupra legii prin care este interzis cumulul pensiei cu salariul de la stat. Astfel, au fost adăugate și alte instituții aflate sub controlul Parlamentului ai căror angajați nu vor mai fi nevoiți să aleagă între pensie și salariu.
În forma inițială a legii, singurele categorii de bugetari care erau exceptate de la lege erau cele alese prin vot popular, cum ar fi deputații, senatorii, primarii, viceprimarii, președinții sau vicepreședinții de CJ-uri, europarlamentarii și președintele României. Au urmat apoi persoanele cu mandatul prevăzut în Constituție – Curtea de Conturi, magistrații CCR, Avocatul Poporului și membrii CSM. În plus, au fost adăugați și membrii Academiei Române. Ulterior, în comisiile din Camera Deputaților au fost adăugate și alte categorii precum cadre didactice, personal medical sau persoane cu venituri din drepturi de autor. În ziua votului însă, puterea a mai adăugat pe furiș o sumedenie de noi categorii pentru care nu se aplică legea, în principal fiind vorba de membrii instituțiilor care se află în subordinea Parlamentului și unde entitatea lor se autofinanțează, precum Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Autoritatea Națională pentru Reglementare în Energie (ANRE), Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații (ANCOM) și Banca Națională a României (BNR).
Printre cei care vor beneficia din plin de această excepție se regăsesc cei din conducerea BNR, acolo unde șase din cei nouă membri ai Consiliul de administrație încasează și salariu și pensie, ajungând la venituri uriașe.
De exemplu, în anul fiscal 2022, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a avut un salariu total de peste 1 milion de lei, adică aproximativ 85.000 de lei pe lună. La acest venit se adaugă și pensia, care anul trecut i-a adus 237.612 lei. Sume astronomice încasează și prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, care anul trecut a primit un salariu total de peste 970.000 de lei (80.000 de lei pe lună) și o pensie lunară de aproximativ 19.000 de lei. Ambii nu vor fi puși în situația să aleagă între pensie și salariu, în ciuda promisiunii coaliției de guvernare privind o reformă în profunzime pe acest subiect.
Ceilalți șefi BNR care vor încasa în continuare și pensie și salariu sunt viceguvernatorul Eugen Nicolăescu și membrii din consiliu – Dan Rușanu, Virgiliu Stoenescu și Gheorghe Gherghina. Toți au atât salarii cât și pensii impresionante.
Aceeași situație se regăsește și la ASF, unde prim-vicepreședinte Doina Dascălu a încasat în 2022 aproape 830.000 de lei (69.000 de lei lunar), la care se adaugă și pensia de 142.000 de lei (peste 10.000 de lei lunar).
Parlamentul a votat interzicerea cumulului pensie-salariu pe 28 iunie, iar o zi mai târziu legea a fost atacată la CCR de ÎCCJ. Deși CCR a anunțat că va judeca sesizarea pe 26 iulie, data a fost amânată până pe 21 septembrie. Mai apoi CCR a amânat din nou dezbaterea pentru 3 octombrie.
