Premierul desemnat, Nicolae Ciucă, spune că se caută soluţii pentru ca antiviralul Favipiravir să poată fi luat şi din farmacii, pe reţetă. Şi să existe un protocol cu ce NU ar trebui să recomande medicii de familie pentru COVID.
În ultimul protocol oficial de tratament, de luna aceasta, se atrage atenţia că pentru formele uşoare de COVID tratate la domiciliu, se prescriu multe medicamente inutile și cu riscuri.
Pacientă: “Medicul de familie mi-a recomandat antibiotic şi antitermice la nevoie. Azitromicină, pentru că tuşeam şi începusem să fac febră. Antibioticul mi-a atacat stomacul şi tusea s-a agravat. La un moment dat am simţit că nu mai pot să respir corect şi atunci m-am panicat şi am chemat salvarea. La spital am înţeles că antibioticul mi-a scăzut foarte mult imunitatea şi de aceea virusul a avut o putere mult mai mare asupra mea. Şi că ideal ar fi fost ca la primele semne de boală să iau un antiviral şi eventual un antitermic, la nevoie, în cazul în care făceam febră, să iau vitamina C, ceva întăritoare ale sistemului imunitar, să ajut cumva organismul să lupte cu virusul. Dar cel mai important în ecuaţia asta era un antiviral care să omoare virusul. Acasă, chiar dacă aş fi ştiut de el, nu aş fi avut de unde să-l iau. Ulterior am aflat că la spitalul Marius Nasta, medicii, în urma controlului şi în urma testului, pot elibera pastile pentru tratament acasă de cu antiviral.”
Doar în cazuri foarte rare se dă antibiotic la cei cu COVID, numai dacă se demonstrează prin evaluări că omul are şi o infecţie bacteriană suprapusă peste cea cu SARS-CoV-2. Altfel, apar doar reacţii adverse şi bacterii rezistente la terapii.
Ministerul Sănătăţii a stabilit un protocol clar de tratament şi pentru pacienţii pozitivi monitorizaţi la domiciliu. Cei asimptomatici nu primesc tratament. Cei cu forme ușoare primesc simptomatice și antivirale dacă au factori de risc pentru evoluție severă. Cei cu forme medii și severe care rămân acasă pot primi și profilaxie a trombozelor dacă au și alți factori de risc, de exemplu, dacă sunt imobilizaţi la pat.
Antiviralele, care i-ar putea ajuta pe mulţi să nu mai aibă nevoie de internare, pot fi obţinute, însă, cu greu din spitale sau de pe piaţa neagră. Favipiravirul, de exemplu, este o alternativă pentru formele ușoare sau medii de COVID.
Nicolae Ciucă, premier desemnat: “Este discutată o soluţie prin care să putem să asigurăm Favipiravir în farmacii, care să poată să fie eliberat pe bază de reţetă de la medicul de familie. De asemenea, este foarte important ca într-un timp foarte scurt, să avem un protocol care să ajungă la medicii de familie legat de ceea ce nu ar trebui să recomande , pentru că există şi această posibilitate că să se recomande medicamente care sunt nu tocmai potrivite în tratamentul bolii. Şi, de asemenea, un protocol care să fie foarte simplu, legat de tratarea, în special, în ambulatoriu.“
Potrivit studiilor, Favipiravirul poate reduce semnificativ simptomele bolii, însă trebuie luat tot din primele zile de boală.
Sandra Alexiu, preşedinte, Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov: “Este extrem de complicat, pentru că, din ceea ce vedem, pacienţii noştri apelează la medic atunci când au trecut deja 5-6-7 zile. Ne temem că s-ar putea ca pacienţii să şi-l procure şi să şi-l administreze toţi, chiar dacă nu există riscuri sau este nevoie de aceste medicamente şi dozele adminsitrate să nu fie suficiente. De asta trebuie administrat sub strictă supraveghere.”
În protocolul oficial de tratament sunt menţionate şi alte antivirale pentru care nu sunt destule dovezi privind eficienţa. Umifenovirul, folosit în ţările vecine cu denumirea Arbidol sau Arbivir, a dat rezultate bune şi la pacienţii cu forme uşoare sau medii trataţi la “Matei Balş” sau în alte spitale de la noi. Dar nu se găseşte în farmacii decât peste hotare. La noi nu are nici autorizaţie.
Dr Adrian Marinescu: “Favipiravir și Arbidol ar putea să facă diferența într-o oarecare măsură. A nu înțelege că pacienții, luând aceste antivirale, vor rezolva sută la sută, dar va fi un procent mai mic al celor care dezvoltă complicații. Există deja o experiență de-a lungul pandemiei cred că aceste lucruri sunt mai mult decât clare. Probabil în situația de război în care ne aflăm cred că am putea mai ușor să pornim de la ideea că un medicament care se dă și în alte părți poate fi administrat și aici.”
Foarte important, pacienţii trebuie să ia legătura cu medicii de la primele simptome. Cei cu probleme de respiraţie, febră şi tuse care persistă mai mult de 5 zile şi o saturaţie în oxigen sub 94 la sută trebuie trataţi rapid într-un spital.
