Un plan secret întocmit de serviciul de securitate al Rusiei, FSB, prezintă în detaliu opțiunile de destabilizare a Moldovei, inclusiv sprijinirea grupurilor pro-ruse, utilizarea Bisericii Ortodoxe și amenințarea cu întreruperea aprovizionării cu gaze natural.
Documentul pare să fi fost întocmit pentru a zădărnici înclinarea Moldovei către Occident, care include relații mai strânse cu NATO și o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Documentul se referă în mod repetat la importanța împiedicării aderării Moldovei la NATO.
Documentul a fost obținut și dezvăluit pentru prima dată de un consorțiu de mass-media, inclusiv VSquare și Frontstory, RISE Moldova, Expressen din Suedia, Centrul Dossier pentru Jurnalism de Investigație, Yahoo News și Delfi.
CNN a văzut documentul integral, care pare să fi fost redactat în 2021 de către Direcția pentru Cooperare Transfrontalieră a FSB. Titlul acestuia este „Obiectivele strategice ale Federației Ruse în Republica Moldova”.
Documentul stabilește o strategie pe 10 ani pentru a aduce Moldova, o fostă republică sovietică situată între Ucraina și România, în sfera de influență a Rusiei.
Câteva mii de protestatari s-au adunat în centrul Chișinăului, răspunzând apelului lansat de Partidul „ȘOR”, în timp ce tensiunea este la cote înalte în Moldova pro-occidentală, după ce săptămâna trecută au ieșit la iveală acuzațiile privind încercările Moscovei de a destabiliza țara.
Confruntată cu multiple crize agravate de războiul Rusiei în Ucraina, fosta republică sovietică săracă de 2,6 milioane de locuitori, situată între România și Ucraina, Moldova se luptă deja cu o criză energetică provocată de întreruperea aprovizionării din cauza faptului că Rusia a vizat infrastructura energetică a Ucrainei, iar tensiunile s-au amplificat din cauza survolării rachetelor legate de războiul din Ucraina.
De ce se teme Moldova că ar putea fi următoarea pentru Putin
Planul include transformarea Moldovei în dependentă de importurile de gaz rusesc și stârnirea conflictelor sociale, precum și încercarea de a bloca eforturile Moldovei de a câștiga influență în regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, unde sunt staționați aproximativ 1.500 de soldați ruși.
Documentul de cinci pagini este separat în mai multe rubrici cu obiective pe termen scurt, mediu și lung. Printre obiectivele imediate se numără „susținerea forțelor politice moldovenești care pledează pentru relații constructive cu Federația Rusă” și „neutralizarea inițiativelor Republicii Moldova care vizează eliminarea prezenței militare rusești în Transnistria”.
Printre obiectivele pe termen mediu se numără „opoziția față de politica expansionistă a României în Republica Moldova” și „opoziția față de cooperarea dintre Republica Moldova și NATO”.
Documentul FSB stabilește obiective pe termen lung, inclusiv „crearea unor grupuri de influență pro-ruse stabile în cadrul elitelor politice și economice din Republica Moldova” și „formarea unei atitudini negative față de NATO”.
Întrebat joi despre acest document, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Nu știm nimic despre existența unui astfel de plan. Nu exclud ca acesta să fie un alt fals. Rusia a fost întotdeauna și rămâne deschisă la construirea unor relații de bună vecinătate, reciproc avantajoase, inclusiv cu Moldova”.
Peskov a adăugat: „Ne pare foarte rău că actuala conducere a Republicii Moldova se confruntă cu prejudecăți complet nejustificate și nefondate împotriva Moscovei.”
Rusia a acuzat Ucraina că plănuiește să invadeze și să preia Transnistria, care se învecinează cu sud-vestul Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a declarat luna trecută că ucrainenii adună armament în mai multe sate de frontieră. Atât Moldova, cât și Ucraina au respins această afirmație.
Un bărbat ține steagul național al Republicii Moldova în timp ce ofițerii de poliție specială patrulează pe o stradă din apropierea unei secții de votare în timpul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Moldova, în orașul Varnița.
Indivizi legați de Rusia lucrează pentru a declanșa o insurecție împotriva guvernului moldovean, consideră SUA
Luna trecută, președintele rus Vladimir Putin a anulat un decret din 2012 care susținea suveranitatea Republicii Moldova, afirmând că această măsură a fost luată pentru a „asigura interesele naționale ale Rusiei în legătură cu schimbările profunde care au loc în relațiile internaționale”.
În ultimele săptămâni, autoritățile moldovene au arestat mai mulți presupuși activiști pro-ruși, precum și un presupus agent al companiei militare private Wagner care a încercat să intre în țară.
De asemenea, au avut loc mai multe proteste organizate de un partid pro-rus în capitala Chișinău.
Atât Ucraina, cât și Statele Unite au avertizat cu privire la eforturile Rusiei de a destabiliza guvernul moldovean. Vinerea trecută, Casa Albă a declarat că „actori ruși, unii dintre ei având legături actuale cu serviciile secrete rusești, încearcă să organizeze și să folosească protestele din Republica Moldova ca bază pentru a fomenta o insurecție fabricată împotriva guvernului moldovean”.
Oficialii serviciilor de informații occidentale spun că strategia rusă nu este în sine surprinzătoare, dar este posibil ca ea să fi fost accelerată pe măsură ce guvernul moldovean își intensifică eforturile de a coopera mai strâns cu SUA și statele europene.
Actualul președinte moldovean, Maia Sandu, l-a înlocuit pe Igor Dodon, care era apropiat de Kremlin, la sfârșitul anului 2020. Partidul pro-occidental PAS a câștigat alegerile parlamentare în anul următor.
Turnuri de transmisie a energiei electrice de înaltă tensiune la o instalație electrică în apropierea blocurilor de apartamente din Chișinău, Republica Moldova, miercuri, 9 noiembrie 2022. Moldova se străduiește să găsească noi surse de energie electrică de la jumătatea lunii octombrie, când atacurile cu rachete rusești din Ucraina au doborât substațiile care asigurau aproape o treime din importurile de electricitate ale Moldovei.
Partidul pro-rus Șor a organizat demonstrații săptămânale în acest an în capitala Chișinău, atrăgând câteva mii de persoane la proteste față de prețurile ridicate la energie. Partidul a organizat transportul pentru participanți.
Partidul este condus de Ilan Șor, un om de afaceri cu legături cu Rusia care este acuzat că a furat miliarde de dolari din băncile moldovenești în 2014. El a fost ulterior condamnat pentru fraudă, dar a negat orice abatere.
Departamentul Trezoreriei SUA i-a sancționat pe Șor, pe soția sa și partidul în octombrie 2022, afirmând că „Șor a colaborat cu persoane din Rusia pentru a crea o alianță politică pentru a controla parlamentul Republicii Moldova, care ar fi susținut apoi mai multe acte legislative în interesul Federației Ruse”.
În prezent, se crede că Șor se află în Israel.
SUA a promis sprijin bugetar pentru guvernul moldovean pentru a-l ajuta să facă față prețurilor ridicate la energie. Tarifele la gaze au crescut vertiginos în ultimul an ca urmare a conflictului din Ucraina.
Ministrul britanic de externe, James Cleverly, s-a aflat joi la Chișinău. El a declarat: „Puține societăți înțeleg tacticile subtile ale activității maligne a Rusiei mai mult decât Moldova și Georgia”, adăugând că „Marea Britanie nu va sta cu mâinile în sân în timp ce Moscova le subminează în mod flagrant democrația, suveranitatea și integritatea teritorială”.
Cleverly a anunțat un sprijin financiar suplimentar pentru Moldova pentru a face față prețurilor ridicate la energie.
Unul dintre liderii lui Șor, Marina Tauber, a declarat pentru Expressen, afiliat suedez al CNN, că partidul cere ca guvernul să acopere facturile de energie ale oamenilor pentru lunile de iarnă. Ea a negat că Rusia ar fi ajutat la organizarea sau finanțarea protestelor.
Reporterul Expressen Mattias Carlsson, care se află la Chișinău, a declarat pentru CNN că ultimul protest organizat de Șor, vineri, săptămâna trecută, a dus la câteva arestări. Potrivit acestuia, printre reprezentanții mass-media care au participat la eveniment s-a aflat și un reporter al postului rusesc de stat Sputnik.
Oficialii ruși au subliniat în mod frecvent importanța unui guvern moldovean favorabil Moscovei, precum și importanța regiunii transnistrene.
La scurt timp după invazia rusă în Ucraina, în februarie anul trecut, comandantul de atunci al Regiunii Militare Centrale a Rusiei, generalul-maior Rustam Minnekaev, a declarat că unul dintre scopurile așa-numitei „operațiuni militare speciale” a fost stabilirea unui coridor prin sudul Ucrainei către regiunea Transnistria.
Parteneriatul care a raportat inițial documentul include, de asemenea, Süddeutsche Zeitung, Westdeutscher Rundfunk (WDR), Norddeutscher Rundfunk (NDR); Frontstory și Kyiv Independent.
