Cifra care ar trebui să îngrijoreze pe oricine se uită cu atenție la peisajul politic românesc este una singură: aproximativ 40%. Atât arată sondajele din ultimele luni când vine vorba de intenția de vot cumulată pentru AUR și partidele care gravitează în zona radicală. Este un platou stabil, care persistă după alegerile prezidențiale și care oglindește cu acuratețe scorul obținut de George Simion în primul tur, explică Remus Ștefureac.
„Sondajele arată, în primul rând, o stabilizare a acestei intenții de vot la un scor de aproximativ 40%. Sigur, cu mici variații, plus-minus: uneori 30 și ceva la sută, altădată puțin peste 40%, dar există o stabilizare a acestui scor”, explică Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.
Electoratul lui Georgescu: dispărut sau doar redistribuit?
O întrebare care revine frecvent în dezbaterea publică este ce s-a întâmplat cu cei care l-au votat pe Călin Georgescu. Potrivit sociologului, aceștia s-au redistribuit în mod calculat către formațiunile care le preiau mesajul și le cultivă frustrările.
„Electoratul lui Călin Georgescu este acolo. El s-a dus înspre zonele care rezonează cu ceea ce considera a fi un mesaj politic atractiv. Nu întâmplător, în strategia de comunicare a AUR și a liderilor acestui partid vedem o continuitate a unor mesaje de tipul «Turul doi înapoi» și alte teme care au rolul de a atrage electoratul lui Călin Georgescu. Nu neapărat și pe domnul Georgescu, dar asta este o altă chestiune. Electoratul este acolo și se regăsește în acest bazin menționat”, arată Ștefureac.
Georgescu: construcție orchestrată, nu revenire organică
Trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de lovitură de stat și propagandă legionară, Călin Georgescu face o baie de mulțime în fiecare marți, atunci când trebuie să semneze pentru controlul judiciar, ori când este nevoit să se prezinte în fața judecătorilor. De fiecare dată fostul candidat la președinție este înconjurat de sute de susținători, care pun în scenă o adevărată scenetă.
„În primul rând, există un zgomot de fond amplificat la fiecare mică apariție, cu o regie și cu resurse evidente investite acolo. Nu apar din senin niște oameni care își exprimă punctele de vedere. Există un anumit tip de regie, o anumită recuzită, tocmai pentru a amplifica vizibilitatea fiecărei apariții. Este o construcție evidentă. Vom vedea, pe măsură ce avansează ancheta și apar elemente concrete, dacă publicul, inclusiv susținătorii săi, vor obosi la un moment dat, în contextul expunerii altor informații din anchetă, pe care nici noi nu le cunoaștem în acest moment. Situația este destul de volatilă și evoluează”, explică Remus Ștefureac.
Cât despre relevanța sa viitoare, directorul INSCOP este prudent.
„Este foarte greu de anticipat în ce măsură va mai avea sau nu relevanță politică. Cert este că cel puțin unul dintre partidele care gravitează în această zonă electorală face în continuare apel la un tip de memorie sau la repere care să le lege de imaginea domnului Georgescu. Acest lucru presupune, încă, un anumit tip de relevanță. Pe măsură ce aceste mișcări politice vor deveni mai autonome și vor găsi resurse de legitimare dincolo de temele asociate domnului Georgescu, relevanța politică a domniei sale se va diminua”, arară Remus Ștefureac.
Cine sunt acești alegători și ce îi unește?
Dincolo de etichete politice, tabloul sociologic al acestui electorat este unul care vorbește, în esență, despre România uitată sau, mai precis, despre România care a simțit că a fost lăsată în urmă.
„Sunt, pe de o parte, o serie de factori obiectivi. Dacă ne uităm la structura sociodemografică a publicului care rezonează mai intens cu acest mesaj și cu acest tip de identitate, vorbim, în general, despre oameni cu venituri mai mici, cu educație medie sau primară. Nu exclusiv acești oameni, dar în proporții mai mari comparativ cu alte bazine electorale. Vorbim despre persoane care, din păcate, au beneficiat mai puțin de avantajele aderării la Uniunea Europeană, comparativ cu alte categorii. Sunt oameni care locuiesc preponderent în mediul rural, în sate și comune, în orașe mici și mijlocii, unde oportunitățile economice sunt limitate. Prin urmare, și veniturile sunt mai mici. Există frustrări economice și sociale evidente, acumulate în timp. Pe de altă parte, sunt și frustrări psihologice obiective: familii despărțite de emigrare. Tocmai de aceea, votul sau simpatiile se regăsesc în orașe mici și mijlocii și în mediul rural, de unde a provenit cea mai mare parte a valului migraționist din România către diaspora, unde există, la rândul său, un nivel ridicat de susținere și frustrare. Dincolo de factorii obiectivi, există și factori subiectivi, precum vulnerabilitatea la dezinformare și la război hibrid, parțial alimentat de oportunismul politic al unor lideri interni și parțial de puterea ostilă de la Est. Este mai mult decât o campanie, un veritabil război informațional, bazat pe manipulare și pe informație falsă, care modelează unele percepții publice într-un sens fără legătură cu realitatea și alimentează aceste frustrări”, detaliază sociologul.
De unde vin voturile, de fapt?
În spațiul public circulă o teorie comodă: că AUR a crescut exclusiv pe seama unui transfer masiv din electoratul PSD. Realitatea este mai complicată și, în opinia lui Ștefureac, această simplificare îngreunează înțelegerea reală a fenomenului. Voturile vin din mai multe direcții, inclusiv din zone ale electoratului care se considerau, nu cu mult timp în urmă, de cealaltă parte a baricadei politice.
„O parte din electoratul PSD, care nu mai rezonează cu acest partid, s-a mutat către AUR, însă doar o parte. Există și o parte din electoratul USR care este acum la AUR, mă refer la electoratul antisistem al USR, acel partid de 15-20%. O parte din bazinul acestui partid este în zona AUR în acest moment. Ar fi o ultrasimplificare să punem accentul doar pe transferul dinspre PSD. De exemplu, o parte din electoratul din mediul rural s-a mutat înspre AUR, dar, pe de altă parte, nucleele tradiționale au rămas în zona Partidului Social Democrat. Și aici s-au format fisuri. Repet, nu aș simplifica lucrurile. Voturile vin din mai multe zone, iar criteriile sunt mai degrabă economice și sociale, legate de frustrări de acest tip, decât strict partizane”, a explicat Remus Ștefureac.
