Amabsadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin, a lăudat partidul extremist AUR pentru că e singura ”excepție” din Parlament care se opune SUA. El a făcut declarațiile într-un interviu pentru agenția TASS, în care a mai anunțat că decizia României de a cere scăderea numărului de angajați ai ambasadei ruse a dus la închiderea școlii ruse.
”Există un consens pro-atlantic și pro-european destul de larg în elita politică românească, nu există probleme aici. Dar dacă conducerea politică adoptă o poziție clar neprietenoasă față de Rusia, atunci există și alte opinii în societate. Românii care fac afaceri, urmăresc politica sau sunt interesați de viața culturală apreciază mult mai realist importanța relațiilor de bună vecinătate cu Rusia. Din păcate, acest pragmatism se manifestă foarte slab la nivel politic. Doar deputații individuali sunt capabili să-și ridice vocea în Parlament, iar când încep să vorbească despre interese naționale, începe „coșmarul” – sunt acuzați că sunt „agenți ai Kremlinului”. Există o excepție aici: la ultimele alegeri parlamentare, Alianța naționalistă pentru Unirea Românilor (AUR) a reușit să intre pe neașteptate în Parlament. În timp ce cercurile politice românești vorbeau deja deschis despre necesitatea de a se supune voinței noului hegemon neocolonial – SUA, acest partid a început să vorbească cu voce tare despre interesele naționale, deși într-un mod foarte aparte „româno-unionist”, aşa cum este adesea numit”, a declarat Valeri Kuzmin pentru Tass, potrivit Rador.
Declarațiile lui Kuzim vin la câteva zile după ce deputatul Dumitru Coarnă a anunțat că reprezintă grupul parlamentar al partidului extremist AUR. Fostul polițist-sindicalist Coarnă a fost exclus din PSD în martie 2022 în urma unei vizite la Ambasada Rusiei, în plină invazie în Ucraina.
În 31 martie 2022, la o lună de la începerea invaziei ruse în Ucraina, o delegație formată din parlamentarii Dumitru Coarnă și Diana Iovanovici-Șoșoacă, Mihai Lasca, Francisc Tobă (toți trei ex-AUR) s-a întâlnit cu ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin, potrivit unui comunicat al lui Șoșoacă.
Cei patru parlamentari au prezentat o propunere privind o așa-numită ”poziție de neutralitate” a României în războiul declanșat de Rusia în urma invadării Ucrainei.
George Simion, liderul partidului extremist AUR, a lansat în ultimii doi ani mai multe idei similare cu cele ventilate de propaganda rusă în regiune în legătură cu invazia din Ucraina. Principalele ținte ale liderului partidului extremist AUR au fost ajutorul pentru Republica Moldova, sprijinul pentru refugiații ucraineni și suportul pentru Ucraina.
”România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău. Mi-e drag de unii miniştri de peste Prut, dar mai drag îmi este adevărul. Nu facem decât să finanţăm separatism antiromânesc finanţând acea guvernare”, a declarat George Simion la congresul AUR de la Alba Iulia din decembrie 2022.
Simion, care se autointitulează un apărător al cetățenilor Republicii Moldova, a cerut oprirea sprijinului pentru această țară, grav afectată de criza declanșată de invazia Rusiei. Reamintim că România furnizează Moldovei atât fonduri (granturi nerambursabile și împrumuturi), energie electrică la prețuri preferențiale, gaze naturale, păcură și lemne de foc, dar și sprijin medical.
Propaganda rusă a încercat constant să descurajeze apropierea economică și energetică a Republicii Moldova de România.
Atac la refugiații ucraineni: ”Un adevăr pe care trebuie să îl spunem este că s-au alocat prea multe fonduri pentru refugiaţii care au venit din Ucraina”, a mai spus Simion la congresul AUR de la Alba Iulia.
O analiză G4Media arată că România a cheltuit 75 de milioane de euro în perioada martie-octombrie 2022 pentru ucrainenii care și-au părăsit țara din cauza războiului și s-au oprit temporar sau au rămas aici. Premierul Nicolae Ciucă anunța în luna august că UE a decontat o primă tranșă de 39 de milioane de euro din acești bani, iar alte fonduri europene vor veni în perioada următoare.
Chiar și fără deconturile europene, sumele cheltuite de guvern sunt relativ mici raportate la PIB-ul României, având în vedere suferința uriașă a milioanelor de ucraineni, majoritatea femei și copii, forțați să fugă din calea trupelor ruse.
De asemenea, efortul guvernamental este dublat de o mobilizare majoră a cetățenilor români care, în mod voluntar, și-au pus la dispoziție casele pentru refugiați, fără să ceară nici o compensație.
Propaganda rusă a încercat constant să descurajeze guvernele europene care sprijină refugiații ucraineni, tocmai pentru a crea o criză umanitară. În martie, chiar la începutul invaziei, primarul pro-rus al Chișinăului, Ion Ceban, lansa un atac la refugiați în plină criză umanitară: ”Sunt obraznici, ne putem trezi cu furturi, tâlhării, abuzuri și vandalism”, potrivit G4Media.
