Jurnaliștii Recorder au dezvăluit, în cadrul anchetei „Puterea din umbră”, publicată la începutul anului 2023, modul în care ofițeri de poliție incomozi ajung să aibă cariera afectată prin retragerea certificatului ORNNIS, care asigură accesul la informații secrete. Ancheta a mai arătat că măsura este luată fără ca retragerea să fie justificată, legea permițând acest lucru. Recorder a mai arătat că ofițerii care sunt lăsați fără acces la informații de interes public și contestă deciziile în instanță pierd procesele pe bandă rulantă.
Adjunctul IPJ tras pe linie moartă
Un caz special este al adjunctului IPJ Ialomița, Silviu Georgian Condruț. În toamna anului 2020, Condruț și-a pierdut funcția de adjunct al Inspectoratului Județean de Poliție Ialomița pentru că nu a primit avizul pentru acces la informaţii clasificate secrete de stat. Condruț a dat în judecată DGIPI, IGPR și Oficiul Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) reclamând că „este total nejustificat şi nelegal demersul DGPI” și i s-a creat „un prejudiciu material, reprezentând drepturile salariale care au fost substanţial diminuate”.
Condruț a arătat că decizia i-a adus și prejudicii morale „deoarece, ca urmare a retragerii autorizaţiei, a fost pus în imposibilitatea de a ocupa în continuare funcţia pe care a obţinut-o printr-un concurs”. Tribunalul Ialomița i-a respins cererea lui Condruț, iar acesta a atacat hotărârea cu recurs, la Curtea de Apel București.
„O falsă stare de pericol”
În recursul judecat la Curtea de Apel București, Condruț a arătat că acuzaţiile aduse de DGPI sunt „nereale şi nu sunt probate”.
Adjunctul IPJ Ialomița a mai arătat în instanță că „este adevărat faptul că o mică parte dintre cele prezentate de ofiţerii de informaţii sunt reale, dar acestea nu constituie riscuri sau vulnerabilităţi”. Condruț a spus că „nu a divulgat informaţii clasificate, nu a făcut abuzuri, şi relaţiile de prietenie şi anturajul său sunt normale, cu persoane fără probleme legale sau de moralitate”.
Silviu Georgian Condruț a mai arătat că „multitudinea de acuzaţii ce i-au fost aduse de ofițerii DGPI arată că nu au găsit nimic concret incrimininatoriu, dar încearcă prin numărul mare de acuzaţii să arate o falsă stare de pericol privind securitatea informaţiilor clasificate”.
„Retragerea autorizaţiei nu este efectul probatoriului administrat de DGPI, ci ordinea este inversă: scopul iniţial a fost retragerea respectivei autorizaţii, toată documentaţia ofiţerilor de informaţii fiind făcută ulterior în acest sens”, a mai arătat Condruț în proces.
Curtea de Apel București a admis recursul lui Condruț, a anulat actele emise împotriva sa arătând că accesul la informații clasificate i-a fost retras polițistului nelegal și a dispus reintegrarea sa pe funcția de adjunct al IPJ Ialomița, cu plata diferențelor salariale pentru perioada în care a fost ținut pe linie moartă.
„Contrar celor statuate de Tribunal, Curtea, cercetând întregul ansamblu probator, inclusiv înscrisurile care au caracter de documente clasificate, nu apreciază că au fost probate elemente de incompatibilitate apte să conducă la retragerea accesului recurentului la informaţii secrete de stat”, se arată în sentința Curții de Apel București prin care judecătorii au stabilit că „nu au fost identificate în realitate riscuri şi vulnerabilităţi care pot avea consecinţe asupra informaţiilor clasificate”.
„Toate actele sunt nelegal emise”
Judecătorii Curții de Apel București au mai arătat că după ce în 2020 i-a fost retras accesul la informații clasificate, lui Condruț i-a fost eliberat în 2022, pentru o perioadă de patru ani, accesul la informații cu clasificarea „secrete de stat”.
„Această autorizaţie, deşi emisă ulterior actelor contestate în prezentul litigiu, are relevanţă, întrucât pentru emiterea sa au fost efectuate, conform art. 162 alin. 2 lit. d din HG nr. 585/2002, investigaţii la locul de muncă şi la domiciliu, care să acopere o perioadă de zece ani anteriori datei avizului, implicit şi perioada care a fost avută în vedere la revalidarea şi retragerea autorizaţiei iniţiale de acces la informaţii clasificate. Situaţia descrisă anterior este un argument suplimentar în sensul că nu au fost identificate în realitate riscuri şi vulnerabilităţi care pot avea consecinţe asupra informaţiilor clasificate..”, se mai arată în sentința Curții de Apel București.
Judecătorii au subliniat că „este de neconceput ca aceleaşi elemente factuale să aibă valenţe diferite” în două documente care au același obiect. „Prin urmare, Curtea va constata că toate actele emise de O.R.N.I.S.S. ŞI D.G.P.I care au privit retragerea accesului recurentului – reclamant la informaţii clasificate sunt nelegal emise, fiind lovite de nulitate”, se mai arată în sentința Curții de Apel București.
Deși este definitivă, sentința Curții de Apel București a fost atacată prin căi extraordinare de atac. Silviu Condruț, care s-a reîntors pe funcția de adjunct al IPJ Ialomița, nu a dorit să comenteze situația.
