Căinat de toate vuvuzelele de partid și de stat, după ce câțiva exponenți ai societății civile au opinat că, prin mesajele sale răspândite la 30 de ani de la Revoluție, Tudor Gheorghe face propagandă comunistă și doinește nostalgic după regimul Ceaușescu, ”mizerabilul rapsod”, așa cum îl caracteriza Daniel Funeriu, ni se dezvăluie în toată ”splendoarea” rolurilor sale mărețe.
Recent, într-un interviu acordat Evenimentului Zilei, Generalul magistrat Dan Voinea, cel care a documentat ani în șir ”Dosarele Revoluției”, făcea o declarație șocantă, trimițându-l pe Tudor Gheorghe în rândul celor care au depus eforturi intense pentru înăbușirea revoltei populare din Decembrie 1989.
„La Craiova, cel care intra cu generalul Roșu și arunca grenade pe acolo, de s-a speriat mulțimea, era Tudor Gheorghe. Mulțimea nu se dădea la o parte ca să intre Armata, să ocupe Consiliul Județean, și (Tudor Gheorghe – n. red.) a aruncat (grenade – n. red.) ca să facă «potecă»”, a declarat Dan Voinea, confirmând o altă declarație a unui martor ocular, publicată pe pagina de Facebook Șoim Press RO.
„Jigodia. Cazul Tudor Gheorghe. Nu aveam nici 13 ani și eram revoluționar. Ce urât suna acest cuvânt! Știți cum sună cuvântul LIBERTATE, atunci când nu ai voie nici să-l gândești, nu să-l rostești? Nu aveam voie să rostim acest cuvânt. Prima dată îl scandezi cu teamă, apoi îl strigi cu oarece curaj și apoi este împușcat unul de lângă tine. Veniseră lângă noi, ne flancaseră lateral câțiva securiști, eram doar o mână de oameni și apoi, după o oră – cred -, au început să vină câteva sute de la Uzina de Avioane din Craiova. Au trecut 30 de ani…
Brusc, am început să căpătăm oarece încredere. Eram câteva sute de oameni, era și un cameraman care, din ce îmi zicea, terminase Artele sau ceva de genul ăsta. Au mai apărut 100, maximum 200 de la IUG. Vine la mine un bărbos și îmi zice să mă duc acasă, pentru că sunt prea mic. Îl chema Radu Berceanu, toți îi zicea «tovarășul inginer». Intram – pentru cei mici care știu ce înseamnă frica, nici eu nu știam – intram în Comitetul Județean de Partid, actuala Prefectură. Flancați, dintr-o dată, de «civili», nu simțeam teamă, aveam doar un curaj nebun. După mai multe ore, se apucă ăi bătrâni să facă liste. Erau două categorii de oameni: cei care sosiseră din fabrici – repet, erau doar câteva sute – și câteva zeci mai atipici, altă ținută, mulți în trening.
Ne trezim la un moment dat cu unii care tot ziceau că o să-l aducă pe Tudor Gheorghe în Comitet. În situații de acest gen, pierzi noțiunea timpului… La un moment dat, îl văd pe Tudor Gheorghe venind, flancat de securiști, vreo doi chiar în trening, dinspre 30 Decembrie. Nu știam ce să credem, de unde știau ăștia unde stă Tudor Gheorghe… Peste un timp îl văd pe Tudor Gheorghe la balcon, flancat de câțiva de-ai lor. Eeeh, ce zice Gheorghe la microfon? «Voinicii mei, ați strigat mult și ați strigat degeaba. Duceți-vă acasă!». Culmea este că o parte din mulțime s-a dus. Apoi, acest Tudor Gheorghe a făcut apel la generalul Roșu, comandantul Armatei a III-a, să scoată necunoscuții – adică pe noi – din Comitet. La un moment dat chiar a aruncat cu o grenadă înspre noi. Au venit, într-un final, și militari români cu tancuri, multe erau T-34… Ce făcea această canalie? Îi instiga pe militari împotriva noastră!
Să continui? Eu și acum, după atâția zeci de ani, când aud cuvântul LIBERTATE, involuntar, simt miros de cordită – praf de pușcă.”, au postat cei de la Șoim Press RO.
