Discuțiile dintre ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru și reprezentanții Comisiei Europene au loc după aprobarea cererii de plată numărul patru, în valoare de peste 2 miliarde şi jumătate de euro, în urmă cu aproximativ o săptămână.
De asemenea, pe agenda negocierilor se află întârzierile din domeniul sănătăţii, dar şi reformele din transporturi, energie şi legea salarizării unitare.
România a atras până acum peste 60% din granturi şi mai are de adus alte 4,9 miliarde de euro sume brute pe granturi, prin cererile de plată 5 şi 6, potrivit lui Dragoș Pîslaru.
„Avem deja discuţii tehnice cu Comisia Europeană pe documentele finale doveditoare pentru finalizarea investiţiilor şi îndeplinirea ţintelor. Ne asigurăm că resursele financiare sunt pregătite ca să putem acoperi cheltuielile suplimentare generate de proiectele de investiţii”, a scris acesta, miercuri, pe Facebook.
România trebuie să evite pierderea fondurilor
O ședință de Guvern legată de PNRR a avut loc miercuri, iar premierul demis Ilie Bolojan a transmis că accesarea fondurilor europene rămâne o prioritate.
În ședința de lucru au fost analizate proiectele de investiții din domeniile educației, sănătății, lucrărilor publice, energiei, economiei și digitalizării, precum și reformele privind decarbonizarea, reducerea întârzierilor înregistrate în transportul feroviar, salarizarea din sistemul bugetar.
„O situație specială este la Ministerul Sănătății, întrucât este nevoie de promovarea în regim de urgență a mai multor Hotărâri de Guvern restante, care să asigure efectuarea plăților, factor esențial pentru continuarea lucrărilor astfel încât spitalele finanțate din PNRR să fie finalizate până la sfârșitul lunii august, potrivit termenului asumat.”, se menționează în comunicatul Guvernului.
Trei priorități pentru accesarea banilor PNRR
Guvernul a transmis că echipa guvernamentală condusă de Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, va merge la Bruxelles pentru a clarifica următoarele subiecte:
„– lista proiectelor care vor rămâne în finanțare prin acest program: ce rămâne pe grant și ce va rămâne pe componenta de împrumut. Toate proiectele finanțate prin grant ar trebui să fie finalizate, altfel vom pierde banii;
– jaloanele pe care trebuie să le îndeplinim până în august: ce reforme trebuie să facem dintre cele asumate de guvernele României în ultimii ani și clarificarea unor aspecte care țin de aceste reforme (de exemplu, pe decarbonizare, finanțarea barajelor sau salarizarea din sectorul public);
– țintele pe care trebuie să le atingem până la sfârșitul lunii august: câți kilometri de autostradă sau cale ferată trebuie să finalizăm, câte centre comunitare etc”.
Ministerul Sănătății are nevoie de un miliard de lei
Executivul a transmis și că a doua prioritate este asigurarea fondurilor pentru cheltuielile suplimentare generate de proiecte. Astfel, în afara fondurilor europene, sunt necesare sume suplimentare reprezentând cheltuieli neeligibile, ajustări de prețuri și diferențe de TVA, care trebuie asigurate din bugetul de stat de către Ministerul Finanțelor.
„Am făcut un inventar al sumelor suplimentare. Spre exemplu, doar la Ministerul Sănătății este nevoie de peste un miliard de lei pentru ca spitalele aflate în lucru să poată fi finalizate”, spune Executivul.
Premierul Ilie Bolojan le-a cerut coordonatorilor de investiţii şi reforme să îşi evalueze necesarul de finanţare suplimentară de la bugetul de stat şi să transmită datele către Ministerul Finanţelor.
„Pe baza acestor informaţii, Ministerul Finanţelor va asigura resursele bugetare necesare pentru asigurarea fluxului de plăţi pentru proiectele din PNRR. De asemenea, la nivelul ministerelor se vor face ajustările organizatorice în măsură să asigure resursa umană pentru verificarea cererilor de plată şi, dacă va fi cazul, ministerele care înregistrează întârzieri vor fi sprijinite de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene”, conform comunicatului.
