„Este toxic”: România zguduită de acuzațiile de corupție la nivel înalt în sistemul de justiție” este titlul dat de publicația britanică pentru materialul semnat de Andrei Popoviciu și care amintește de ancheta Recorder despre starea justiției, dar și despre magistrații reformiști care și-au asumat declarații publice despre problemele din interiorul sistemului de justiție și de represaliile împotriva judecătorilor și procurorilor care au dat dovadă de curaj de-a lungul timpului.
Materialul redă pe larg ancheta jurnaliștilor români, dar și momentul conferinței de presă de la Curtea de Apel București, un demers fără precedent al conducerii instanței prin care președinta Liana Arsenie a încercat să minimizeze declarațiile magistraților referitoare la problemele din sistem.
Reportajul notează și dezamăgirea societății civile cu privire la numirile făcute de președintele Nicușor Dan la conducerea marilor parchete din România, trei dintre numele alese fiind controversate, arată The Guardian:
- ”La începutul acestei luni, președintele României, Nicușor Dan, a amplificat dezamăgirea publică față de sistemul judiciar prin aprobarea unei serii controversate de numiri de procurori, în ciuda obiecțiilor formulate de organismul de reglementare judiciară și de societatea civilă”.
Reportajul integral, mai jos:
„Este toxic”: România zguduită de acuzațiile de corupție la nivel înalt în sistemul de justiție
Sistemul se află într-o „criză profundă”, la șase luni după ce un documentar a expus o presupusă rețea folosită pentru întârzierea condamnărilor în cazuri de corupție
Sala de judecată era tăcută, dar tensionată; singurul sunet era zumzetul obiectivelor camerelor foto, în timp ce zeci de jurnaliști își fixau privirile spre bancă. Fusese convocată o conferință de presă extraordinară după difuzarea, la finalul anului trecut, a unui documentar care susținea că vârful sistemului judiciar din România este infestat de corupție.
La banca Curții de Apel București se afla președinta instanței, Liana Arsenie, flancată de cei doi vicepreședinți ai săi. În spatele lor, în semn de susținere, stăteau aproximativ 30 de judecători.
Apoi, Raluca Moroșanu, de asemenea judecătoare la Curtea de Apel, a intrat în sală și a cerut să vorbească înainte de începerea conferinței.
„Suntem pur și simplu terorizați”, a spus ea cu o voce calmă, rupând rândurile conducerii aflate lângă ea. „Nu pot descrie atmosfera de aici, cât de toxică și tensionată a devenit.”
Declarația făcută, a ieșit din sală în robă, în aplauzele răzlețe ale celor prezenți și sub privirile impasibile ale colegilor săi judecători.
Intervenția lui Moroșanu a fost făcută în sprijinul unui coleg vizat după apariția sa în documentarul realizat de publicația românească Recorder, care susținea că o rețea de magistrați de rang înalt și politicieni a „capturat” sistemul de justiție din România.
„Tot ce a spus este adevărat și dacă cineva îl contrazice, minte”, a declarat ea. Luna trecută, colegul său a fost trimis în fața comisiei disciplinare pentru afirmațiile făcute în documentar.
Filmul a folosit mărturii rare ale procurorilor și judecătorilor pentru a susține că rețeaua folosea manevre administrative pentru a întârzia condamnările în dosare de corupție la nivel înalt până când acestea ajungeau la termenul de prescripție.
Reacția a fost imediată: mii de români au ieșit în stradă, iar aproape 900 de judecători și procurori au semnat o scrisoare deschisă avertizând asupra unor „disfuncționalități profunde și sistemice”. Însă, la șase luni distanță, reformele semnificative încă nu s-au materializat, iar acuzațiile continuă să se acumuleze.
Luna trecută, publicațiile de investigație Rise Project și PressOne au susținut că Lia Savonea – actuala șefă a Înaltei Curți – ar fi achitat un interlop condamnat la șapte ani de închisoare pentru jaf, în timp ce deținea terenuri împreună cu unchiul acestuia, pe vremea când conducea Curtea de Apel București, acum 12 ani. Acest posibil conflict de interese nu ar fi fost declarat. Savonea a respins acuzațiile, spunând că fac parte dintr-o „campanie evidentă de defăimare” bazată pe „asocieri forțate și speculații privind persoane și situații fără legătură reală”. Ea a afirmat că acuzațiile au fost verificate și că nu s-a constatat nicio abatere.
La începutul acestei luni, președintele României, Nicușor Dan, a amplificat dezamăgirea publică față de sistemul judiciar prin aprobarea unei serii controversate de numiri de procurori, în ciuda obiecțiilor formulate de organismul de reglementare judiciară și de societatea civilă.
Printre cei numiți s-a aflat Marius Voineag, fost șef al DNA – o figură criticată de Dan în campania electorală și acuzată în documentarul Recorder că ar fi intervenit în anchete sensibile. Voineag a negat orice abatere și a refuzat să comenteze.
Criza se desfășoară pe fundalul unei situații deja volatile. În 2024, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale din cauza presupusei interferențe rusești, o decizie care a accentuat neîncrederea publicului în instituțiile statului.
Impactul cumulat se vede în sondaje. Un studiu realizat anul acesta a arătat că șapte din zece români nu au încredere în sistemul de justiție, iar mai mult de jumătate cred că legea nu este aplicată în mod egal.
Pentru Moroșanu, nimic din toate acestea nu este surprinzător. Într-un interviu acordat publicației The Guardian, ea a vorbit deschis despre amploarea crizei:
„Ne aflăm acum în cel mai grav moment pe care sistemul judiciar românesc l-a traversat în cei 26 de ani ai mei de carieră”, a spus ea. „Majoritatea magistraților sunt corecți, competenți și muncitori; ceea ce vedem nu este o corupție generalizată, ci corupție la vârful sistemului.”
Moroșanu lucrează ca judecătoare de peste un sfert de secol și petrece de 19 ani la Curtea de Apel București, una dintre cele mai importante instanțe din țară, care pronunță multe dintre hotărârile definitive în marile dosare de corupție.
În ultimii ani, mai multe procese importante de corupție care implicau politicieni și oameni de afaceri s-au prăbușit după ce au intervenit termenele de prescripție, din cauza întârzierilor repetate din procedurile judiciare, în ciuda existenței unor probe extinse, inclusiv interceptări în care suspecții păreau să admită faptele.
„Sistemul de justiție se află într-o criză profundă cauzată de formarea unor grupuri în cadrul instanțelor superioare, care au preluat puterea administrativă”, a declarat Laura Ștefan, expert anticorupție la think tank-ul românesc Expert Forum.
Andreea Pocotilă, una dintre autoarele documentarului, a susținut că dosarele erau repartizate în mod repetat unor noi completuri de judecată chiar înainte de pronunțare, obligând reluarea procedurilor și reaudierea probelor până când faptele se prescriau.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii, instituția care garantează independența justiției și supraveghează carierele magistraților, au fost acuzați că sunt complici.
„Dar cine ar trebui să ne protejeze de protector?”, a spus Andrea Chiș, fost membru al CSM și judecătoare pensionată.
Într-un comunicat, Consiliul a respins acuzațiile, afirmând că sistemul judiciar românesc a fost supus „unui atac fără precedent” menit să-i distrugă reputația prin acuzații false de corupție sistemică. O inspecție internă ar fi confirmat că niciuna dintre afirmațiile din documentarul Recorder nu s-a dovedit adevărată, au mai spus reprezentanții instituției.
Chiș a argumentat într-un studiu din 2023 că reformele din justiție au concentrat puterea în mâinile conducerilor instanțelor, extinzându-le autoritatea și slăbind mecanismele de control, ceea ce a creat o structură de putere piramidală. În ciuda criticilor, reformele au determinat Uniunea Europeană să ridice mecanismul de monitorizare privind statul de drept.
„A fost o greșeală să se ridice mecanismul”, a spus Chiș. „Nu a fost bine pentru sistemul nostru de justiție și a eliminat presiunea de pe cei aflați la putere.”
Observatorii spun că reformele succesive au lăsat sistemul fără un mecanism eficient pentru urmărirea penală a magistraților corupți, iar tentativele de tragere la răspundere au dus la foarte puține condamnări în ultimii ani.
„Există un acord tacit între politicieni și magistrații de rang înalt pentru blocarea responsabilizării pentru corupția din sistemul judiciar, în timp ce politicienii primesc, la rândul lor, impunitate”, a afirmat Ștefan.
În calitate de președintă a Înaltei Curți și fostă șefă a CSM, Savonea a fost acuzată că reprezintă o piesă importantă a acestei presupuse structuri de putere.
Într-un comunicat, Savonea a declarat că acuzațiile fac „parte dintr-o campanie orchestratǎ de defăimare și afectare a reputației, prin distorsionarea gravă a realităților faptice și asocierea unor narațiuni lipsite de orice probă”.
Ea a adăugat:
„Subliniez, de asemenea, că nu există nicio constatare sau imputare privind vreo interferență din partea mea în actul de justiție.
În realitate, aceste acuzații nu se bazează nici măcar pe simple afirmații – ele se sprijină pe interpretări speculative care ajung să conteste însăși arhitectura instituțională a sistemului judiciar. Această arhitectură a fost construită însă în conformitate cu cele mai riguroase standarde europene, inclusiv în ceea ce privește procedurile de concurs și mecanismele de ocupare a funcțiilor publice, bazate pe criterii de legalitate, transparență și meritocrație.”
Și Arsenie, șefa Curții de Apel, a respins acuzațiile. Ea i-a acuzat pe jurnaliștii care au realizat documentarul de „instigare împotriva ordinii constituționale” – una dintre cele mai grave infracțiuni din Codul penal român, echivalentă aproximativ cu sedițiunea. Ea a refuzat o solicitare de interviu din partea Guardian.
Furia s-a revărsat și în stradă. Raluca Kișescu, consultant de marketing care a participat la protestele de anul trecut, consideră că încrederea se erodează ireversibil.
„O democrație fără justiție este o poveste cu final tragic”, a spus ea. „Simt că suntem ca niște șoareci în experimente cu șocuri electrice: ne obișnuim cu fiecare nou șoc produs de câte un documentar Recorder, comentăm despre el cu prietenii și apoi totul trece.”
De când a vorbit public, Moroșanu spune că a fost recuzată din două dosare, după ce alți judecători au susținut că criticile ei publice la adresa lui Arsenie ar demonstra lipsă de imparțialitate.
Totuși, nu regretă că a vorbit.
„Încă mai există o șansă ca lucrurile să se schimbe dacă se întâmplă ceva anul acesta”, a spus ea, „dar dacă nimic nu se schimbă acum, atunci lucrurile nu se vor schimba niciodată.”
