Maxim Roșca, un bărbat din Republica Moldova care lucra la un atelier auto, este unul dintre cei recrutați într-o rețea suspectată de legături cu Rusia. Acesta a ajuns în schemă după ce a fost abordat de Anatoli Prizenco, care i-a propus o călătorie plătită de două săptămâni, notează jurnaliștii sursei media citate. În fața magistraților, Maxim a mărturisit că Anatoli i-a oferit puține detalii, menționând doar că va câștiga între 300 și 500 de dolari. Instrucțiunile urmau să vină ulterior de la Moscova. În câteva săptămâni, el a ajuns în tabere de antrenament din Bosnia și Serbia. Acolo, participanții erau instruiți să piloteze drone, să folosească dispozitive incendiare și să evite forțele de ordine în timpul protestelor.
Investigațiile autorităților de la Chișinău au loc pe fondul avertismentelor venite din partea statelor europene, potrivit cărora Moscova desfășoară un război hibrid menit să destabilizeze regiunea. Procurorii afirmă că Anatoli Prizenco ar fi acționat ca recrutor într-o rețea internațională, între timp destructurată care ar fi instruit zeci de persoane pentru operațiuni de influență și destabilizare. Acesta urmează să apară în fața instanței la Chișinău.
În paralel, autoritățile franceze îl investighează ca principal suspect într-un caz în care cetățeni moldoveni au desenat Stele ale lui David pe clădiri din Paris, după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, într-o acțiune considerată o tentativă de amplificare a tensiunilor sociale. În trecut, Prizenco a activat în domeniul vânzărilor de produse cosmetice și a avut legături cu inițiative politice favorabile apropierii de Rusia. Procurorii cred că acesta nu a acționat singur, ci în coordonare cu persoane aflate în Rusia.
Zeci de persoane
În total, procurorii moldoveni investighează peste 80 de persoane suspectate de implicare în acțiuni de destabilizare, dintre care 20 au fost deja inculpate.
„Acești tineri au fost recrutați, transportați în tabere și instruiți cum să spargă cordoanele forțelor de ordine. Unii au învățat să folosească drone, iar alții au fost instruiți inclusiv în acordarea primului ajutor în situații violente”, a afirmat ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin.
Maxim Roșca a intrat în atenția autorităților în data de 11 octombrie 2024, când a fost oprit la intrarea în țară din România. El se afla într-un microbuz în care polițiștii au descoperit valută sârbă și bosniacă, cartele SIM, stick-uri USB, precum și componente de drone, ochelari de realitate virtuală și echipamente de control radio. De asemenea, au fost găsite dispozitive descrise ca fiind destinate lansării grenadelor din aer.
Cei trei pasageri ai vehiculului au fost condamnați ulterior la pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru instigare la dezordine în masă. Roșca, care susține că a fost agresat după ce a refuzat să participe la instruire, a depus mărturie ca martor. În declarațiile sale, acesta a spus că a fost dus inițial în Republika Srpska, o regiune din Bosnia și Herțegovina, unde a fost instruit în pădurile din apropierea orașului Banja Luka. Participanții au fost pregătiți pentru proteste, operarea dronelor și utilizarea grenadelor fumigene.
Destabilizări înainte de prezidențiale
Instruirea a avut loc chiar înaintea alegerilor prezidențiale din 2024, câștigate de președinta pro-europeană Maia Sandu, scrutin marcat de acuzații de interferență rusă. Potrivit mărturiilor din dosar, participanților li s-a spus că o eventuală victorie a Maiei Sandu ar putea duce la izbucnirea unui război, similar celui din Ucraina.
Instructorii ar fi făcut parte dintr-o rețea internațională cu legături cu gruparea Wagner, susțin serviciile de informații moldovenești. Ulterior, participanții au fost trimiși în Banja Luka pentru exerciții practice, inclusiv identificarea unor posibile ținte și locații pentru lansarea dronelor. Ancheta indică și implicarea unor cetățeni străini, printre care un bărbat cunoscut sub numele „Mircho”, identificat de autorități ca fiind Mircho Angelov.
Un alt caz este cel al lui Danil Dilan, un tânăr din regiunea separatistă Transnistria, condamnat la trei ani de închisoare. Acesta a recunoscut că a fost trimis la un meci din cadrul Campionatului European din 2024, la Düsseldorf, unde i s-a cerut să fluture un steag ucrainean cu un mesaj politic. Potrivit anchetatorilor, participanții la aceste tabere erau plătiți în criptomonede, prin platforme precum Trust Wallet.
Autoritățile moldovene susțin că astfel de rețele fac parte dintr-o strategie mai amplă de război hibrid, care include dezinformare, atacuri cibernetice, proteste organizate și alte metode de influență.
„Nici statele Uniunii Europene și nici țările vecine nu sunt în siguranță în fața acestor amenințări”, se arată într-un document transmis partenerilor europeni.
