„Există momente în economie în care nu asistăm la o criză, ci la o schimbare de regim. 2026 este unul dintre acele momente. Iar în centrul lui stă un adevăr incomod, ignorat sistematic de piețe, politicieni și public: nu mai există un scenariu credibil în care motorina revine la niveluri „ieftine”. Nu vorbim despre un vârf temporar de preț, nu despre o deviație de la normal. Vorbim despre sfârșitul normalului.Pragul de 10 lei/l nu mai este o excepție. Este noua bază”, explică Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Ipoteza clasică potrivit căreia energia evoluează în cicluri: creștere, corecție, revenire, nu mai este validă în contextul mondial actual, explică expertul. Mecanismul care susținea această dinamică, globalizarea energetică, este parțial dezarticulat. Fluxurile de aprovizionare nu mai sunt determinate strict de eficiență economică, ci de criterii geopolitice și de securitate.
Statele europene prioritizează reducerea riscului de dependență, chiar cu costuri mai mari. Această schimbare implică contracte mai scumpe, diversificarea rutelor și creșterea stocurilor strategice. Costul energiei include astfel o componentă permanentă de securitate.
Războiul din Ucraina, un punct de cotitură pentru piața energiei
Războiul din Ucraina a accelerat această tendință. Energia funcționează ca instrument geopolitic, iar prețurile reflectă tot mai mult riscul și tensiunile internaționale. În acest context, Europa plătește sistematic mai mult decât alte regiuni.
O problemă structurală insuficient discutată este capacitatea de rafinare. Reducerea investițiilor și închiderea unor rafinării au crescut dependența de importuri de produse finite. Consecința: chiar și în scenarii de stabilizare a petrolului brut, prețul motorinei poate rămâne ridicat.
La aceasta se adaugă componenta fiscală. Accizele, TVA-ul și taxele de carbon creează un prag inferior rigid al prețului. Scăderile sunt limitate administrativ, în timp ce creșterile se transmit integral în prețul final.
Piețele continuă să opereze cu ipoteza revenirii la medie, însă această medie nu mai există. Lumea energetică este mai fragmentată, mai politizată și structural mai scumpă, ceea ce generează erori recurente de evaluare.
În plan politic, răspunsul este dominat de măsuri temporare – plafonări și subvenții – care nu modifică structura costurilor. Adaptarea este amânată, iar ajustările ulterioare devin mai abrupte.
Durata conflictelor rămâne variabila critică. Dacă tensiunile persistă, efectul nu va fi doar volatilitate, ci o redistribuire durabilă a competitivității economice, în defavoarea Europei.
Chiar și în scenarii favorabile – detensionare geopolitică sau scădere a cererii – nu există premise pentru o revenire la energie ieftină. Cel mult, la niveluri relativ mai scăzute față de vârfuri.
Motorina ieftină nu mai este un rezultat probabil al pieței, ci o caracteristică a unui context economic care nu mai există, explică Dumitru Chisăliță.











