Planul include o reducere cu 10% a posturilor ocupate în administrația locală și o scădere similară a cheltuielilor de personal la nivel central.
Măsurile vin într-un moment în care România trebuie să reducă deficitul bugetar de la aproape 8% spre 3% până la finalul deceniului.
Prima măsură vizează posturile de consilieri personali. Peste 6.100 de poziții de la cabinetele premierului, miniștrilor și primarilor vor fi eliminate, ceea ce înseamnă o reducere de peste 60% a acestor structuri. Economia estimată este de peste 360 de milioane de lei pe an, măsura fiind prezentată ca un semnal că reforma începe de la nivelul conducerii instituțiilor.
Proiectul nu introduce însă reduceri uniforme în toate domeniile. Sănătatea, învățământul, cultura și sistemul de apărare sunt exceptate de la tăieri de personal, dar vor aplica alte măsuri. Militarii vor avea o creștere etapizată a vârstei de pensionare, în educație va fi modificat sporul de doctorat, iar în sistemul sanitar va fi introdus un nou sistem de clasificare a spitalelor și salarizarea bazată pe performanță.
Și administrația locală va fi reorganizată. Prefecturile vor pierde un sfert din numărul maxim de posturi, iar Poliția Locală va fi redimensionată la un post pentru fiecare 1.200 de locuitori în mediul urban. În comunele cu mai puțin de 4.500 de locuitori, poliția locală va putea funcționa doar dacă este finanțată integral din venituri proprii.
Economiile estimate sunt de 1,64 miliarde de lei în 2026 și de peste 3 miliarde de lei anual începând cu 2027. Sumele sunt însă mai mici decât cele prevăzute în variantele inițiale ale reformei, după negocierile din Coaliție.
Reorganizarea administrației, de la primării la consilii județene, trebuie finalizată până la 1 iulie 2026, termen considerat esențial pentru reducerea presiunii asupra bugetului public.
