Astfel, față de 2020, datoria guvernamentală este de peste două ori mai mare.
Ultimele date oficiale ale Ministerului de Finanțe arată că în noiembrie 2025 România a ajuns la o datorie totală de peste 1.121 de miliarde de lei.
Anul trecut, în contul acestei datorii, statul a plătit, din banii tuturor, dobânzi în valoare de peste 50 de miliarde de lei creditorilor. Spre comparație, bugetul de la Educație a fost de circa 64 de miliarde de lei. Tot spre comparație, anul trecut a investit din fonduri proprii 67 de miliarde de lei în economie, sumă nu cu mult peste costul direct al datoriei guvernamentale.
Au fost creșteri mari de la un an la altul, astfel că față de anul 2020, când era sub 500 de miliarde de lei, datoria guvernamentală este acum mai mare cu 125% – adică mai mult decât dublu.
Problema e că datoria calculată ca procent din PIB a depășit pragul de 60% – a ajuns la 60,2% în noiembrie. Este și o limită a Uniunii Europene, de pildă țările care o depășesc nu pot trece la moneda euro, dar și un prag de la care, conform legislației naționale, ar trebui luate măsuri, printre care şi înghețarea cheltuielilor publice.
Cel mai probabil vor fi derogări însă.
De creșterea datoriei guvernamentale sunt responsabili toți premierii care au fost în ultimii cinci ani. Cel mai mult țara s-a îndatorat în mandatul lui Marcel Ciolacu, și cel mai lung mandat, de aproape doi ani, cu aproximativ 288 de miliarde de lei. Dar și în mandatul lui Nicolae Ciucă, de un an și jumătate, cu 166,8 miliarde de lei.
Din păcate, ne împrumutăm și la cele mai mari dobânzi din Uniune, la concurență cu Ungaria, deși la noi au mai scăzut ușor în ultimele luni. Soluția pentru a ne împrumuta mai puţin şi la dobânzi mai mici este să scădem deficitul bugetar, dar ar mai putea dura până să ajungem din nou la un echilibru.
