Judecătorul CCR Csaba Asztalos susţine că un motiv pentru vârsta redusă la care se pot pensiona magistraţii poate fi intrarea rapidă în profesie a acestora. „Noi avem un sistem diferit. La noi, după absolvirea Facultăţii de Drept şi doi ani de Institutul Naţional al Magistraturii, începi cariera. Alte state consideră că se intră în magistratură, ca judecător, doar după ce ai o experienţă de minimum 5-10 ani ca jurist, procuror, notar sau avocat. Ei argumentează că ai nevoie nu doar de o cunoaştere efectivă, ci şi de o experienţă de viaţă”, a explicat judecătorul CCR Csaba Asztalos într-un dialog la podcastul HotSpot de la HotNews.
El spus că un judecător are maturitatea profesională şi experienţa de viaţă necesare pentru a îmbunătăţi actul de justiţie atunci când legea îi permite acestuia să se pensioneze. „Este evident că nicăieri în Europa nu există această practică de a ieşi la pensie la 48-50 de ani”, a mai spus judecătorul CCR Csaba Asztalos.
Csaba Asztalos şi-a preluat, duminică, mandatul de judecător CCR pentru următorii 9 ani, alături de Mihai Busuioc, susţinut de PSD, şi de Dacian Cosmin Dragoş, propus de şeful statului. Cei trei noi judecători numiţi la Curtea Constituţională au depus jurământul în faţa preşedintelui Nicuşor Dan şi a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului.
Ce s-a întâmplat cu legea promovată de Crin Antonescu
Înainte de preluarea mandatului de judecător CCR, Csaba Asztalos a fost invitat la podcastul HotSpot de la HotNews şi a vorbit despre vârsta de pensionare a magistraţilor. El a fost întrebat de reporter de ce nu există o lege care să reglementeze această situaţie: „În urma unei propuneri a – pe atunci – candidatului la alegerile prezidenţiale Crin Antonescu, coaliţia a depus un proiect de lege care prevedea creşterea treptată a vârstei de pensionare pentru magistraţi. Un calcul arăta că, până anul 2045, s-ar fi ajuns la o vârstă de pensionare de 65 de ani. În Parlament, la comisii, creşterea treptată a devenit o creştere bruscă. (în Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor, condusă de social democratul Adrian Solomon). CCR s-a mai pronunţat privind majorarea bruscă a vârstei de pensionare şi a spus că este neconstituţională, aceaste trebuind, deci, să fie treptată. Unde e vina că noi nu avem acum o lege care să crească vârsta de pensionare a magistraţilor? E vina politicienilor, care fac legi neconstituţionale, sau e o problemă la Curte, care vrea să protejeze colegii magistraţi?”, a fost întrebarea reporterului.
Jurnalistul i-a solicitat acestuia să ofere un scenariu în care vârsta de pensionare a magistraţilor să poată ajunge la 65 de ani. „Noi avem decizii ale CCR pe acest subiect, care trasează anumite criterii şi standarde de analiză. Acestea trebuie avute în vedere. Iar CCR spune că nu pot fi luate decizii fără măsuri tranzitorii”, a răspuns Csaba Asztalos.
Csaba Asztalos a mai vorbit şi despre condiţiile de muncă în care îşi desfăşoară judecătorii activitatea, explicând că „nu au suficienţi grefieri, nu au suficient spaţiu, sunt foarte încărcaţi” şi a dat exemplul unui judecător de Judecătorie care judecase şi motivase într-un an 3.000 de hotărâri, având un salariu de 12.000 de lei net pe lună. „Contează şi condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea, încărcătura psihologică, accesul la psiholog, gradul de oboseală. Trebuie să punem în balanţă şi condiţiile în care lucrează”, a spus Csaba Asztalos.
Şi premierul Ilie Bolojan a vorbit despre vârsta de pensionare a magistraţilor în conferința de presă de la Guvern unde a prezentat măsurile din al doilea pachet de măsuri fiscale care vizează reducerea cheltuielilor. „Avem câteva realități care nu pot fi contestate, avem o pensionare prea rapidă a magistraților: se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca președinte interimar, 90% erau la 48 de ani”, a spus Bolojan.
Pensionarea magistraților la 48 de ani: „Nu mai poate continua”
„E un lucru care, cred că ne dăm seama, nu mai poate continua. Se întâmplă asta pentru că există o durată – 25 de ani – după care te poți pensiona. Deci dacă începi imediat după ce termini facultatea înseamnă că la 48 de ani te poți pensiona. Trebuie să creștem vârsta – 30, 35 de ani, nu știu. În așa fel încât pensionarea să se poată face nu foarte departe de vârsta standard de pensionare care este 65 de ani, care trebuie să fie baza pentru cele mai multe dintre profesiile din România”, a spus premierul.
Bolojan a apreciat că în condiții actuale de pensionare anticipată nu vor mai fi suficienți oameni activi în economie – „în câțiva ani de zile nu vom mai avea cine să ne plătească pensiile”.
„Dacă vă uitați la statistică, în intervalul de 55 și 65 de ani, cel puțin de jumătate din categoria aceasta de vârstă, nu lucrează. Atunci când ești mai înțelept, cu o capacitate puternică, experiență mare și poți întoarce ceva pentru țara asta”, a declarat Bolojan.
