Analiza, intitulată „Serviciile de informații militare ruse, în spatele tentativei de lovitură de stat din România: Rețeaua ocultă care îl susține pe candidatul pro-rus Călin Georgescu”, detaliază implicarea serviciilor ruse în destabilizarea României prin susținerea fostului candidat independent și organizarea de proteste pentru slăbirea NATO și UE.
Rețeaua Georgescu
Dovezile care implică serviciile de informații militare ruse includ legătura lui Georgescu cu mercenarul Horațiu Potra, care este conectat la persoane asociate influenței ruse. În septembrie 2024, Potra a zburat de la Moscova la Dubai, a vizitat ambasada Rusiei și a fost în contact cu „PMC Wagner”. Pe lângă Potra, în cercul lui Georgescu se afla și Marin Burcă, fost luptător în Legiunea Străină, care a colaborat cu mișcări neo-naționaliste și a lansat o afacere comună cu Dorina Mihai.
Aceasta a menținut contacte cu personal militar cecen, inclusiv cu generalul Zamid Alievici Chalaev, comandantul forțelor speciale ale Ministerului de Interne din Cecenia—o legătură indirectă cu Ramzan Kadîrov. Ea a postat fotografii cu soldați ruși, inclusiv cu cei care au luptat în bătăliile pentru Mariupol din 2022.
Dorina Mihai a vizitat în repetate rânduri Cecenia și a fost recent văzută în Dubai alături de forțele speciale cecene. De asemenea, a lăudat public pe Vladimir Putin pe rețelele sociale.
Tentativa de lovitură de stat
Parchetul României a derulat o operațiune împotriva apropiaților lui Călin Georgescu, efectuând 47 de percheziții în cinci județe și investigând 27 de persoane. Grupul lui Potra este suspectat de formarea unei organizații fasciste, rasiste și xenofobe, care recruta prin rețele sociale, folosind metode similare celor ale serviciilor de informații ruse.
Pe 6 martie, șase persoane au fost arestate pentru pregătirea unei lovituri de stat, având legături cu agenți ruși. Ministerul Afacerilor Externe a expulzat doi diplomați ruși, identificați ca spioni. Planurile grupului includeau retragerea României din NATO, schimbarea constituției și formarea unui guvern pro-rus, scopul fiind slăbirea NATO și eliminarea influenței sale în regiunea Mării Negre.
Semnele influenței ruse în protestele din România
Campanii coordonate de dezinformare – Cercetătorii au identificat operațiuni pe rețelele sociale care folosesc narațiuni tipice propagandei ruse. Aceste campanii promovează mesaje anti-UE, anti-NATO și anti-occidentale, contribuind la mobilizarea mișcărilor de protest.
Analiza activității digitale – Studiile activităților online în timpul protestelor au dezvăluit rețele de boți și conturi coordonate. Comportamentul și tiparele de mesaje ale acestora sunt similare cu cele utilizate în alte operațiuni de influență rusă în Europa de Est.
Evaluări ale serviciilor de informații – Agențiile occidentale de informații au avertizat că Rusia folosește războiul hibrid—incluzând dezinformarea sub acoperire—pentru a destabiliza statele europene. Deși detaliile sunt clasificate, aceste evaluări indică faptul că astfel de tactici au fost utilizate și în România.
Tactici similare în alte state – Experții observă că metodele folosite în România seamănă cu cele din alte țări vecine unde implicarea Rusiei este bine documentată, sugerând o strategie regională mai amplă.
Îngrijorări interne – Oficialii și experții români au exprimat îngrijorare privind creșterea propagandei online finanțate din surse externe, subliniind că aceste eforturi par să aibă scopul de a influența opinia publică și de a incita la tulburări sociale.
Aceste semnale arată un tipar specific tacticilor hibride rusești, menite să semene discordie și să submineze unitatea occidentală. Cu toate acestea, amploarea exactă a implicării directe a Rusiei rămâne dificil de verificat doar prin surse deschise.
De ce vrea Rusia destabilizarea României
Subminarea unității NATO și UE – România este un membru-cheie al ambelor organizații. Destabilizarea țării poate slăbi coeziunea și eficiența acestora, ceea ce Rusia percepe drept o amenințare la influența sa în Europa de Est.
Operațiuni de război hibrid – Rusia folosește tactici de război hibrid, combinând dezinformarea, atacurile cibernetice și interferența politică pentru a crea diviziuni interne care pot submina încrederea în instituțiile democratice.
Pârghii geopolitice – Instabilitatea din România ar putea limita capacitatea puterilor occidentale de a influența regiunea și ar putea facilita o prezență sau influență crescută a Rusiei.
Exploatarea naționalismului și populismului – Campaniile de dezinformare susținute de Rusia amplifică diviziunile sociale, inclusiv sentimentele naționaliste și populiste, ducând la o polarizare politică mai accentuată.
Slăbirea flancului estic – O Românie destabilizată ar complica securitatea NATO, reducând efectul de descurajare în fața Rusiei.
Slăbirea României ar priva Moldova de sprijinul UE și NATO, permițând Kremlinului să desfășoare operațiuni mai radicale împotriva Chișinăului.
