Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord a trimis sute de forţe suplimentare în Kosovo din Marea Britanie şi România, după ce, la 24 septembrie, ciocniri între poliţie şi sârbi înarmaţi ascunşi într-o mănăstire a transformat un sat liniştit din nordul Kosovo într-o zonă de război.
“Acum analizăm dacă ar trebui să avem o creştere care să fie permanentă pentru a ne asigura că lucrurile nu scapă de sub control şi nu creează un nou conflict violent în Kosovo sau în regiunea mai largă”, a declarat Jens Stoltenberg în timpul unei vizite în Kosovo.
Şi ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, împreună cu şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-au aflat luni în Kosovo şi s-au întâlnit cu militarii români dislocaţi în cadrul operaţiunii KFOR. ”Vom rămâne în continuare angajaţi în acest proces, atât timp cât va fi necesar, pentru că volatilitatea stării de securitate din Balcanii de Vest generează preocupări legitime şi pentru consolidarea posturii de securitate naţională”, le-a spus Tîlvăr militarilor români.
Schimbul de focuri din septembrie a provocat noi îngrijorări internaţionale cu privire la stabilitatea din Kosovo, care are o majoritate de etnie albaneză şi care şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008, după lupte de gherilă şi o intervenţie a NATO în 1999.
Aproximativ 50.000 de etnici sârbi care trăiesc în nordul Kosovo nu recunosc instituţiile de la Pristina şi consideră Belgradul drept capitala lor. Aceştia s-au confruntat adesea cu poliţia kosovară şi cu forţele internaţionale de menţinere a păcii, dar violenţele din septembrie au fost cele mai grave din ultimii ani.
Misiunea de menţinere a păcii KFOR a NATO, care funcţionează din 1999, cuprinde în prezent peste 4 500 de soldaţi din 27 de ţări.
