Potrivit celui mai recent sondaj de opinie, publicat de comunitatea de experți WatchDog.md, 65,7% dintre respondenți sunt absolut siguri că vor merge la vot. Alți 8,7% au declarat că sunt „destul de încrezători” că vor participa la alegerile locale. Chiar și așa, prezența alegătorilor la urnele de vot poate fi mult mai mică.
În 2019, un alt sondaj realizat de WatchDog.md, înainte de aceleași alegeri locale, arăta un interes sporit în rândul chișinăuienilor pentru alegerea primarului și consilierilor.
Atunci, 63,3% au spus că vor participa cu siguranță la alegeri, iar 11,3% au spus că „ar merge la vot dacă nimic nu îi va împiedica”. În ciuda unui procent atât de mare al celor care erau gata să meargă la urne, prezența la vot în Chișinău s-a dovedit a fi una dintre cele mai scăzute din țară. În primul tur, doar 36,05% dintre alegători au venit la secțiile de votare, iar în al doilea tur doar 37,78%.
Directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice IPIS, sociologul Vadim Pistrinciuc, consideră că este prea devreme pentru a face concluzii cu privire la prezența la vot la viitoarele alegeri din Chișinău, întrucât există un „efect de undă” în ceea ce ține de participarea cetățenilor la alegeri: prezența la vot este scăzută într-o perioadă, iar ulterior crește.
„În timpul guvernării Partidului Comuniștilor, de două ori, alegerile locale nu au fost validate din cauza unei prezențe mici la vot. Atunci, pentru a considera alegerile valide, cel puțin 50%+1 din alegători trebuiau să-și exercite dreptul de vot. După acea situație, pragul a fost redus la 30%. Iar după aceea, în 2007, prezența la vot a fost peste 50%. Sondajele efectuate într-o săptămână pot indica un anumit tipar de comportament, dar într-o altă săptămână concurenții electorali vor deveni mai activi, astfel și cifrele vor fi mai mari. În Moldova, 20-25% dintre alegători decid să participe la alegeri cu una-două zile înainte de scrutin, iar altele 10% decid chiar în ziua alegerilor”, a spus el.
În ciuda faptului că situația în întreaga țară este ceva mai bună decât la Chișinău, în ultimii ani cetățenii moldoveni s-au arătat tot mai puțin interesați de alegerile locale. În timp ce prezența la vot în întreaga țară a depășit 50% în 2007 și 2011, începând cu 2015 implicarea cetățenilor în procesul electoral a scăzut brusc. Astfel, în 2015, 49,32% dintre alegătorii înscriși pe liste au venit la vot, iar în 2019 – doar 41,68%.
Șeful companiei sociologice CBS Research, Vasile Cantarji, consideră că prezența la vot la alegerile locale din Chișinău ar putea fi chiar mai mică decât în 2019. În opinia sa, în Capitală nu există „intrigă” – spre deosebire de alegerile anterioare, când a fost ales un nou primar, erau doi candidați evident în avantaj față de ceilalți, dar niciunul dintre ei nu avea șanse reale să câștige din primul tur. „Acum, nimic din astea nu avem. Avem primarul actual care are un rating bun. Acum nu există intrigă, ceea ce demotivează o parte din electorat”, explică el.
Vorbind despre scăderea prezenței la vot la nivel de țară, sociologul constată o tendință paneuropeană de scădere a implicării politice a cetățenilor. „Cu o oarecare întârziere, acest fenomen se întâmplă și la noi. Aceasta este o provocare politică pentru viitor, care va trebui abordată, ca să nu ajungem în situația absurdă când cei care ar trebui să guverneze localitățile sau țara vor fi aleși de o minoritate”, a menționat el.
Cantarji vorbește și despre faptul că avem o problemă cu listele electorale. Și aceasta se exprimă prin aceea că numărul real de alegători care se află în țară la momentul votării este mai mic decât numărul alegătorilor din listele electorale. „Ne confruntăm cu o criză demografică și cu migrația. Procentul celor care ies la vot este în realitate mult mai mare decât prezența la vot constatată de către Comisia Electorală Centrală. Sunt mulți cetățeni cu drept de vot care sunt în străinătate și nu pot vota”, a spus el.
Femeile votează
La Chișinău, ca și în toată Moldova, femeile participă mai activ la procesele electorale. La alegerile din 2019, 40,5% dintre bărbați și 43,1% dintre femei s-au prezentat la vot. Pe listele electorale în acel an erau cu 154 de mii de femei mai multe decât bărbați.
Pistrinciuc consideră că femeile percep problemele la nivel local mai acut, prin urmare sunt mai active la alegerile locale. „Trebuie să recunoaștem că femeile sunt mai responsabile. Ele percep asta ca fiind datoria lor față de societate. Există și un argument demografic – femeile au o speranță de viață mai mare. Bărbații sunt mai bolnăvicioși și mor mai devreme”, a menționat el.
Puterea, aleasă de vârstnici
Potrivit raportului CEC, în 2019, prezența la vot a alegătorilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani a fost de 25,8%. Rata de prezență la urne pentru cea mai numeroasă categorie de alegători (26–40 de ani) a fost puțin mai ridicată – 29,1%. Începând cu vârsta de 40 de ani, rata prezenței la vot începe să crească: 41,3% în rândul adulților de 41–55 ani, 63,1% la categoria de vârstă 56–70 ani. La ultimul scrutin electoral, prezența la vot în rândul seniorilor de peste 70 de ani a fost de 61,1%.
Este de remarcat faptul că tinerii (18–35 de ani) merg la secțiile de votare cel mai rar, indiferent de localitate.
Potrivit lui Pistrinciuc, activismul scăzut al tinerilor la alegerile locale poate fi explicat prin faptul că mulți dintre ei studiază în străinătate. „Doar în România învață 5,5 mii. Dacă acum 20 de ani era considerat fantastic să te înscrii la un program de master în străinătate, astăzi oamenii din satul meu studiază în România, dat fiind faptul că au pașaport românesc”, a menționat el.
Potrivit lui Vasile Cantarji, tinerii sunt în mod tradițional mai puțin implicați în procesele politice, iar acest lucru este tipic nu numai pentru Moldova. „Se spune că: dacă puterea se schimbă prin revoluție, asta e mâna tinerilor, dar dacă puterea se schimbă democratic, asta e datorită oamenilor în vârstă. Întotdeauna și peste tot, persoanele în vârstă sunt mai disciplinate și mai participative. Tinerii însă sunt mai mobili. Astfel, atunci când vorbim despre alegerile locale, există o mare probabilitate ca ei să nu fie în localitatea în care au viză de reședință în ziua alegerilor”, crede expertul.
