Potrivit statisticilor înregistrate de SIICaP, platforma de achiziții publice cu sistem informatic colaborativ, pusă la dispoziția autorităților publice, SC Agra Sava SRL, societate la care Constantin Sava este acționar unic și beneficiar nemijlocit, a parafat în perioada 2016 – 2017 un număr de 76 achiziții directe cu Școala Gimnazială Ion Heliade Rădulescu din Urziceni, alte 3 achiziții directe fiind încheiate cu Școala Gimnazială Alexandru Odobescu din Urziceni.
La Urziceni, Primăria bugetează, firma primarului încasează
Practic, firma lui Sava a prestat lucrări de șantier și a vândut tot felul de materiale de construcții și instalații școlilor generale din municipiul Urziceni, școli aflate în subordinea Primăriei, bugetate de către municipalitate, și al căror necesar de cheltuieli pentru lucrările de reparații sau investiții este aprobat de către consilierii locali fix la propunerea primarului Constantin Sava, în cadrul bugetelor anuale ale unităților școlare!
Astfel, conflictul de interese este mai mult decât evident, ostentativ chiar, în cazul operațiunilor comerciale dintre societatea primarului din Urziceni și cele două unități de educație municipale. Raportat la dispozițiile legale, Sava a încălcat continuu regimul conflictelor de interese statuat de Codul Administrativ, al cărui articol 228 prevede următoarele:
(1) Alesul local este în conflict de interese în situația în care trebuie să emită un act administrativ sau să participe la emiterea ori adoptarea unui act administrativ sau să încheie ori să participe la încheierea unui act juridic şi are un interes personal de natură patrimonială.
(2) Alesul local aflat în situaţie de conflict de interese în condiţiile alin. (1) are obligaţia să se abţină de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului administrativ, de la încheierea sau participarea la încheierea actului juridic respectiv, care ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru:
a) soţ, soţie sau rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv;
b) orice persoană fizică sau juridică faţă de care alesul local are calitatea de debitor al unei obligaţii;
c) o societate la care deţine calitatea de asociat unic ori funcţia de administrator sau de la care obţine venituri;
d) o altă autoritate din care face parte;
e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care face parte, care a făcut o plată către acesta sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestuia;
f) asociaţie sau fundaţie din care face parte.
”Eco”, operatorul regional cu Consiliu Local Urziceni acționar, cumpără de la primar!
Constantin Sava intră în coliziune directă cu regimul conflictului de interese și prin relațiile comerciale pe care firma sa, Agra Sava SRL, le-a statuat cu SC Ecoaqua SA Călărași, operatorul regional de apă – canal la care Consiliul Local Urziceni deține o participație în acțiuni de 16%.
După ce, în 2006, a încheiat un Contract de delegare a gestiunii serviciilor de apă şi canalizare cu autoritatea publică locală Urziceni, SC Ecoaqua SA Călărași a devenit un client frecvent al firmei primarului din municipiu, de la care a făcut un număr de peste 80 de achiziții directe, în perioada 2016 – 2021. Cumpărările directe de materiale de construcții și instalații de la firma primarului din Urziceni sunt în evidențiate de către același sistem informatic colaborativ SIICap, pus la dispoziția autorităților publice.
Mai mult decât atât, același Constantin Sava a preluat, în 2020 chiar președinția Asociației Intercomunitare ECOAQUA, organism care, potrivit scriptelor oficiale ”exercită drepturi speciale de control şi de informare, are o influenţă decisivă asupra tuturor deciziilor strategice şi importante ale operatorului (n.r. – SC Ecoaqua SA Călărași), monitorizează îndeplinirea de către operator a obligaţiilor ce-i revin în temeiul Contractului de Delegare şi exercită în numele şi pe seama Autorităţilor Locale membre, drepturile şi obligaţiile contractuale care le revin acestora în calitate de Autoritate Delegantă”.
În această calitate, Sava a participat practic la luarea tuturor deciziilor care reglementează anual cadrul general de desfășurare a activității de către operatorul care îi este și client pe persoană juridică.
Când dorește să se scuze, Sava reușește să se acuze
Față de cele mai sus prezentate, primarul Urziceniului are explicații de toată jena, ba chiar și cu conotații auto-incriminatoare. În emisiunea ”Revista Vorbei” difuzată în data de 8 august, de Radio Campus Slobozia, Sava a pretextat valorile mici ale achizițiilor ce fac obiectul conflictului de interese, ca scuză pentru o activitate comercială de care susține că nu a avut știință.
Mai mult decât atât, pozând într-un adevărat Mecena al Urziceniului, Sava a afirmat răspicat că utilajele firmei sale au lucrat gratuit pe șantierele de la Școala Generală Ion Heliade Rădulescu și Spitalul Municipal, fără a menționa dacă firma sa a avut contracte în regulă, semnate cu dezvoltatorii proiectelor edilitare, și dacă legile siguranței în construcții au fost respectate întocmai prin respectiva activitate.
Nu în ultimul rând, Sava a făcut și o mărturisire rezonantă la Radio Campus, demnă de un interogatoriu eficient într-un dosar penal pentru inginerii financiare. ”Au luat 3 lopeți, am facturat 3 și au plătit una”, a descris primarul Urziceniului felul în care se făceau, în municipiu, achizițiile ilegale dintre instituțiile publice și firma sa, Agra Sava, insistând pe valorile mici ale achizițiilor directe și pe mecenatul său asumat la nivel urban.
Ce spune legea: închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică!
Vestea proastă pentru primarul Urziceniului, Constantin Sava, este că nu numai Codul Administrativ reglementează ferm conflictul de interese, ci și noul Cod Penal, acesta din urmă stabilind și sancțiuni drastice pentru situația cu pricina.
Conform articolului 301 din nol Cod Penal, ”fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Conținutul normativ al infracțiunii din Noul Cod penal este aproape identic cu cel din reglementarea statuată de vechiul Cod Penal, sens în care incriminarea faptei presupune existența unui interes de natură patrimonială din partea unui funcționar public, care-i influențează acestuia imparțialitatea în îndeplinirea atribuțiilor conferite de legi și regulamente. Prin urmare, activitatea de serviciu a unui funcționar ori demnitar asimilat (cu titlu de exemplu: primar, prefect, etc) ce constă în îndeplinirea unui act sau de participare la luarea unei decizii colective, este lipsită de orice obiectivitate tocmai datorită interesului de natură patrimonială.
Cu referire la incriminarea acestei fapte, Înalta Curte de Casație și Justiție a evidențiat ferm faptul că aceasta “a fost generată de apariţia unor noi forme de relaţii între sectorul public şi sectoarele comerciale care dau naştere unor parteneriate publice, existând un potenţial de creştere de forme noi de conflict de interese care implică interesele personale şi obligaţiile publice ale persoanei care exercită o funcţie publică. […] Deşi conflictul de interese nu înseamnă ipso facto corupţie, totuşi apariţia unor conflicte între interesele personale şi obligaţiile publice ale funcţionarilor publici, dacă nu este tratată corespunzător, poate duce la corupţie. Incriminarea faptei presupune nu numai simpla interzicere a intereselor de natură privată ale funcţionarului public, ci şi formarea corectitudinii deciziilor administrative, pentru ca un conflict de interese nesoluţionat să nu conducă la un abuz în serviciu. Prin definiţie şi conţinut, infracţiunea de conflict de interese a preluat din elementele constitutive ale infracţiunilor de corupţie, în proximitatea cărora a fost poziţionată.”
În plus, interpretarea doctrinară reține că infracțiunea nu are neapărat un obiect material, fapta incriminată referindu-se strict la conduita acelui funcționar sau demnitar public care, în exercitarea unor atribuții de serviciu, obține eventualele bunuri sau beneficii ca drept de folos patrimonial injust sau ilicit, reprezentand astfel produsul infracțiunii.
