Formațiunea președintei moldovene Maia Sandu, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), a crescut în intenția de vot a cetățenilor Republicii Moldova în lunile februarie și martie (28,7%), față de rezultatele din luna ianuarie (23,4%).
Totodată, conform sondajului publicat joi, sprijinul pentru partidul oligarhului fugar Ilan Șor a scăzut aproape la jumătate (6,4%) față de studiul precedent din luna ianuarie (11,35%).
Mai mult, susținerea pentru Maia Sandu a crescut, de asemenea, de la 28,2%, la 31,8%. Sprijinul pentru fostul președinte Igor Dodon s-a menținut constant (17,6% / 17,8%), iar primarul Chișinăului, Ion Ceban, a scăzut și el în tendința de vot, de la 8,5% la 4,7%.
Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, trei partide ar atinge pragul necesar pentru intrarea în Parlament. Astfel, conform datelor analizate, 28,7% din respondenți ar vota pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), 19,6% – pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS – sondajul precedent arăta un procent de 22%), iar 6,4% pentru Partidul „ȘOR”.
În același timp, 1,8% ar vota pentru Partidul Nostru, 1,4% – pentru Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei și 1,3% – pentru MAN. Pentru Partidul Platforma DA și-ar da votul 0,7%, pentru Partidul Schimbării – 0,4%, iar pentru CUB 0,3%. 1,3% au spus că ar vota pentru alt partid, iar 20,6% au declarat că nu sunt deciși.
Nu ar participa la alegeri 16,5% și nu au un răspuns – 1,2%. Din totalul celor deciși, PAS ar acumula 46,5%, BCS – 31,7%, iar Partidul ȘOR – 10,4%.
Republica Moldova, fostă republică sovietică având ambiţii europene, se teme de la începutul invaziei ruse din Ucraina că ar putea fi următoarea ţintă a Moscovei, iar aceste îngrijorări s-au amplificat în ultimele săptămâni.
Pe baza unor documente interceptate de serviciile secrete ucrainene, preşedinta Maia Sandu a acuzat Rusia la mijlocul lunii februarie că instigă la o lovitură de stat pentru a răsturna puterea de la Chişinău.
În acest context tensionat, preşedintele rus Vladimir Putin a revocat la sfârşitul lunii februarie un decret din 2012 care trebuia să servească drept cadru pentru a le permite celor două părţi să găsească o soluţie la chestiunea separatistă transnistreană, „pe baza respectării suveranităţii” Republicii Moldova, încheie agenţia franceză de presă.
