Leancă fusese audiat în iulie 2022 de către procurorii anticorupție de la Chișinău în legătură cu afacerea privatizării Aeroportului Internațional Chișinău, obiect strategic care a ajuns printr-o suverică de offshore-uri în mâinile oligarhului acum fugar, Ilan Șor.
Prejudiciul calculat de procurori este de 392 milioane lei moldovenești (circa 97 de milioane de lei).
Iurie Leancă are legături și cu politica din România. În 2019, el a candidat pentru alegerile europarlamentare din partea PRO România, partid condus de Victor Ponta, însă nu a reușit să prindă un loc în legislativul de la Bruxelles, fiind pe poziția a patra pe listă.
Context. Povestea privatizării Aeroportului Chișinău datează din 30 august 2013, atunci când au fost semnate actele pentru această mutare între Agenția Proprietății Publice (APP) și societatea Avia Invest, fondată pe 2 august 2013, adică cu doar 28 de zile înainte privatizării obiectului strategic.
Compania avea atunci un capital de 85 de milioane de lei, circa 4,1 milioane de euro la cursul de astăzi, iar cotele era divizate în mod egal între firmele rusești Habarovski Aeroport și Kolomenski Zavod.
Iurie Leancă deţinea funcţia de prim-ministru la momentul privatizării. La începutul lunii septembrie 2019, Guvernul condus atunci de Maia Sandu a abrogat patru hotărâri cu privire la concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, luate în perioada 2012 – 2013.
Este vorba despre hotărârile privind inițierea proiectului de parteneriat public-privat pentru concesionarea Aeroportului Chișinău, aprobarea concesionării activelor Aeroportului, aprobarea Raportului privind derularea și rezultatele concursului pentru selectarea concesionarului activelor, precum și reconfirmarea aprobării concesionării activelor Întreprinderii de Stat Aeroportul Internațional Chișinău.
Ulterior, Agenția Proprietății Publice (APP) a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Societății Comerciale Avia Invest SRL prin care a solicitat recunoașterea nulității contractului, din 30 august 2013, de concesiune a activelor aflate în gestiunea Întreprinderii de Stat Aeroportul Internațional Chișinău și a terenului aferent acestora. Instanţa i-a dat câştig de cauză APP pe 23 febriarie 2022.
Hotărârea instanței în acest sens nu este definitivă. Compania „Avia Invest” are dreptul de a o contesta în Curtea de Apel Chișinău.
În iulie 2020, Agenția Proprietății Publice (APP) a anunțat despre rezilierea contractului de concesiune a Aeroportului Internațional Chișinău, motivul fiind că SRL „Avia Invest” nu a executat obligațiile contractuale. Compania a dezmințit informațiile.
Deși contractul de concesionare a aeroportului a fost reziliat în 2020, Avia Invest continuă să gestioneze Aeroportul Internațional Chișinău întrucât Avia Invest a atacat decizia APP cu privire la rezilierea contractului în instanță. Astfel, până la o decizie finală Avia Invest va continua să gestioneze aeroportul de la Chișinău.
Combinații cu oligarhi ruși
În decembrie 2019, oligarhul rus Andrei Goncearenko a devenit noul beneficiar final al companiei cipriote care controlează Aeroportul Chișinău.
RISE Moldova a scris despre el că a început să-și extindă relația de afaceri cu Republica Moldova încă pe timpul fostei guvernări a Partidului Democrat, condus de facto oligarhul acum fugar Vlad Plahotniuc.
Prin intermediari și firme-paravan, conexiunile lui Goncearenko duc la câteva proprietăți de milioane care au aparținut fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc, fugit din Republica Moldova în vara lui 2019. O altă conexiune a afaceristului rus duce la Air Moldova, compania aeriană de stat privatizată, în octombrie 2018, în regim de urgenţă şi în condiţii suspecte, de Guvernul fostul premier Pavel Filip.
Comunicatul procurorilor din Republica Moldova:
Procuratura Anticorupție a terminat urmărirea penală, pe un alt segment al investigației ce vizează concesionarea Întreprinderii de Stat Aeroportul Internațional Chișinău.
Obiectul investigației cuprind acțiunile ilegale ale persoanelor publice și de demnitate publică la concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, ce a cauzat statului prejudiciul material în mărime de 392.105.823 MDL.
În cadrul cauzei penale au fost puși sub învinuire în comiterea abuz infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (3) din Codul penal (abuz de serviciu), 8 persoane publice și cu funcții de demnitate publică și anume: un fost prim ministru al Republicii Moldova, un fost ministru al Economiei, un fost director al Agenției Proprietății Publice, un fost director adjunct al Agenției Proprietății Publice, un fost șef adjunct al Direcției din cadrul Agenției Proprietății Publice, un fost director general interimar al ÎS Aeroportul Internațional Chișinău, un fost director financiar al ÎS Aeroportul Internațional Chișinău, șef al serviciului analiză economică al ÎS Aeroportul internațional Chișinău.
În scopul recuperării prejudiciului cauzat Procuratura Anticorupție în comun cu ARBI CNA a aplicat sechestru pe bunurile și activele învinuiților în sumă de 28.720.729,91 lei MDL.
