Statul român, și nu numai el, este cel mai mare infractor în viață. Prin intermediul unui sistem de pensii de tip schemă Ponzi gruparea infracțională denumită Guvern escrochează peste 4,4 milioane de cetățeni cărora le cere să contribuie la un sistem piramidal cu promisiunea că la, la bătrânețe, vor beneficia de pensie. Și nu numai că cere, dar și obligă pe oricine realizează o formă de venit să cotizeze la acest sistem piramidal falimentar.
Ce este o schemă Ponzi?
Schema Ponzi este o operațiune frauduloasă ce implică plata unor profituri unor investitori de pe urma unor fonduri investite de alte persoane și nu de pe urma veniturilor pe care afacerea le-a generat în realitate. Un exemplu de astfel de afacere este schema administrata de Bernard Madoff, care a fost condamnat în 2009 la 150 de ani de pușcărie după ce a „pierdut” peste 50 miliarde dolari din banii investitorilor.
Cum funcționează o astfel de schemă? Oamenii sunt atrași să investească în astfel de fonduri de investiții cu promisiunea unor câștiguri viitoare. Banii sunt plasați pentru o anumită perioadă de timp, la finalul ei investitorul așteptând un profit care de regulă este superior unei dobânzi bancare.
Tehnic vorbind banii ar trebui investiți în afaceri din care rezultă dividende care sunt împărțite apoi investitorilor. Sau, în cumpărarea de acțiuni și revânzarea lor la un preț mai mare atunci când Bursa crește. Sau, și mai sigur, achiziția unor titluri de stat dacă nu sunt grecești, englezești, spaniole, sau ale altui stat dator vândut, căci există riscul de încasare a prafului de pe tobă la scadență. Nu în ultimul rând există fonduri care plasează capitalul atras de la investitori în cumpărarea de active de tip imobile, terenuri etc, pe seama cărora se obțin venituri repartizate apoi investitorilor.
Schema Ponzi nu este nimic din toate acestea. Capitalul adunat de la investitori este șutit de organizatori. La scadență investitorii sunt recompensați din banii atrași de la alți deponenți iar datoria se rostogolește. Filmul a mai rulat în România sub numele generic de Caritas, parte din autori scăpând cu doar câțiva ani de pușcărie. Reținem cei 150 de ani de pușcărie încasați de Madoff cu mențiunea că omul n-a obligat pe nimeni să bage bani în afacerea lui și trecem la analiza sistemului de pensii românesc, adevărată schemă Ponzi comisă cu legea în mână și portăreii la poartă.
Caritas de stat
În România sistemul de pensii publice funcționează în baza legii 263/2010. Banii adunați cu japca de la persoanele care realizează venituri sunt gestionați de Casa Națională de Pensii Publice. Pe scurt, oamenii aflați în activitate plătesc pensiile celor retrași. Nici un șfanț din banii adunați nu se investește, totul se consumă. Există o derogare în sensul că 5% din suma datorată de salariat poate fi virată unui fond privat de pensii. Dar maimuțoii din guvern sunt cu ochii pe banii aceia ca pe butelie, periodic amenințând cu naționalizarea pe motiv de deficit major la sistemul public.
Pentru ca un astfel de sistem să funcționeze este necesar ca numărul oamenilor care cotizează să fie măcar egal cu cel al cărora care încasează. Ideal ar fi ca la o pensie plătită să contribuie 3 salariați. În România raportul este 1 la 1,17. Adică din contribuția unui salariat se plătesc 1,7 pensii. Deficitul anual al sistemului de pensii este de peste 10 miliarde de lei, adică se cheltuie cu plata pensiilor vreo 37% peste suma colectată.
Prima asemănare a sistemului de pensii cu o schemă Ponzi este că necesită indivizi cotizanți ca să funcționeze. Noi avem spor demografic negativ, adică se nasc mai puțini oameni decât cei care mor. La asta se adaugă migrația legală a forței de muncă. Oamenii fac venituri și contribuie la sistemele de pensii ale statelor de adopție. Apoi șomajul tehnologic este un alt factor care reduce dramatic numărul de angajați. Toate aceste amănunte rezultă din statistici oficiale ale statului. Iar statul, cel care te obligă să cotizezi la sistemul de pensii se face că nu știe. În 2030-2040 se estimează că sistemul de pensii va intra în faliment. Anual statul rostogolește o datorie de circa 3 miliarde de euro pentru plata pensiilor. Deficitul sistemului de pensii publice va ajunge în 2017 la aproximativ 21 mld. de lei (circa 2,7% din PIB) în urma reducerii contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) cu 5 puncte procentuale la angajatori, nivelul fiind de 21 de ori mai mare decât în 2008. (sursa zf.ro)
A doua asemănare cu o schemă Ponzi este dată de faptul că nici un șfanț din banii asiguraților nu este investit. Plata în sistem „ pay as you go” este definiția schemei Ponzi. Anual statul anunță valoarea punctului de pensii calculată din burtă. În lipsa unor plasamente, pensia este Caritas curat.
Diferența între Madoff și statul românesc este că americanul n-a obligat pe nimeni să cotizeze la bunăstarea lui. Oamenii s-au călcat în picioare să depună bani în conturile sale iar prostia i-a costat. Statul american prin SEC (Securities and Exchange Commission) a ținut de șase deși putea să depisteze frauda prin simpla verificare a contului de depozit a acțiunilor raportat de Madoff, care era gol! La pârnaie a ajuns doar escrocul, nu și cei responsabili cu prinderea lui. În cazul statului românesc lucrurile stau cam la fel. Numai că escrocul este chiar statul, care te obligă prin lege să plătești pentru o pensie care nu ți-o va da niciodată. 200 de ani de pușcărie pentru cei care au inițiat sistemul și care-l mențin, deși e falimentar, ar fi un bun început.
Pilonul 2 de pensii în pragul unei altfel de naționalizări
Potrivit unei vorbe din bătrâni, gura cam bate curul. Potrivit unor practici la fel de vechi, românul, când nu mai are, iese pe uliță și-și face rost folosind metode specifice. Rămas în pană de soluții la problemele ivite după împrăștierea promisiunilor de recompensare a electoratului tradițional, Partidul scoate azi Statul în stradă, la o japcă mică împotriva sistemului de pensii obligatorii administrate privat.
În noiembrie 2017, Guvernul adopta o ordonanță de urgenta care taie contribuția la pilonul II de pensii la plafonul de 3,75% din salariile brute începând cu anul 2018. Această modificare chipurile reduce deficitul bugetar pe termen scurt, însă acest avantaj fiscal se va disipa pe termen lung, pe măsură ce contribuțiile nevirate Pilonului II înseamnă o creștere a obligațiilor statului de a plăti pensii publice în viitor.
Contribuția efectivă la pensiile private a scăzut, în ciuda creșterilor salariale, dar şi a promisiunilor autorităților, care au spus că, pe net, vor fi chiar creșteri de cotizații. Potrivit unor simulări ale experților, la un salariul de 1.900 de lei, contribuția efectivă la fondurile de pensii de Pilon II a fost de 71,25 lei (in februarie 2018). În 2017, când salariul era .1450 de lei, contribuția a fost de 73,95 de lei. Pe un alt exemplu un angajat al cărui salariu a crescut de la 4.100 de lei la 4.920 de lei, a cotizat în 2017 cu 209 lei şi în 2018 cu doar 184 de lei.
Dezinvoltă cum o știm, la finalul anului trecut, sinistra nemuncii naționale, Olguța Vasilescu, a dat asigurări că nu se vor reduce contribuțiile la Pilonul II, deși scade procentul virat de stat de la 5,1% la 3,75%: „Contribuțiile la Pilonul II nu se reduc. Anul acesta (2017, n.r.) sunt șapte miliarde care se livrează Pilonului II de pensii. Anul viitor vor fi tot șapte miliarde. Având în vedere că va creste baza de impozitare şi că salariul pe brut creste cu 20%, era normal ca acest procent să scadă, dar în valoare nominală este aceeași sumă şi anul viitor, ca anul acesta”.
Totuși, Comisia Europeană a avertizat încă o dată că ultima reformă a sistemului de pensii, începută pe finalul anului trecut prin reducerea procentului de contribuție care merge către pensiile private, va afecta serios veniturile viitorilor pensionari.
Ca atare, interesant ar fi de aflat de la duamna Olguța, pe de o parte, în contextul în care specialiștii în fiscalitate avertizează cu privire la deteriorarea dramatică a sistemului public de pensii în 2030 când generația 1966-1967 va ieși la pensie, cum este posibil să scadă contribuția la pilonul 2 de pensii pe o zonă de creștere a brutului angajaților și, pe de altă parte, care ar fi măsurile concrete pe care guvernul le are în vedere cu privire la pilonul 2 de pensii în contextul în care acest pilon este singurul care garantează un venit sigur pentru viitorii pensionari?
