Radarul va asigura „detectarea, urmărirea şi identificarea ţintelor aeriene” şi va acoperi estul Ucrainei şi bazinul central şi vestic al Mării Negre, „îmbunătăţind apărarea integrată prin creşterea razei de detectare a ţintelor aeriene care evoluează la altitudini joase, medii şi înalte”, precizează Ambasada României în SUA.
De asemenea, armata spaniolă va aduce în România un radar TPS-43, care va fi integrat în sistemul integrat de apărare antiaeriană şi antirachetă al NATO, informează sursa citată.
În iunie, la summitul NATO de la Madrid, SUA au anunţat că îşi vor consolida poziţionarea militară în Europa, pentru ca NATO să poată răspunde la ameninţări provenind „din toate direcţiile şi în toate domeniile: terestru, aerian, maritim”. Cu această ocazie, preşedintele Joe Biden a anunţat o prezenţă consolidată – militari şi capacităţi americane – în Spania, Polonia, România, ţările baltice, Regatul Unit, Germania şi Italia.
Militarii americani şi spanioli au făcut deja misiuni de recunoaştere în ţară, pentru stabilirea locurilor optime de amplasare a radarelor, de comun acord cu autorităţile militare române.
MApN urmează să asigure facilităţile pentru dislocare, militarii care vor deservi echipamentele şi fondurile pentru intrare, staţionare şi operare.
De asemenea, preşedintele Iohannis a notificat conducerea Parlamentului că este de acord cu operaţiunea, după ce s-a consultat cu CSAT. Comisiile pentru Apărare ale celor două Camere vor fi informate despre această decizie, la fel şi un viitor plen reunit al Parlamentului.
