Președintele Comunității WatchDog.md, Valeriu Pașa, afirmă că rețeaua de corupere a alegătorilor prin intermediul bancii ruse aflată sub sancțiuni internaționale a fost aplicată în urma vizitei la Moscova a mai multor lideri din Găgăuzia, inclusiv bașcana Evghenia Guțul, unul dintre oamenii de bază a lui Ilan Șor.
,,Schema a pornit când pe 10 aprilie bașkana, Evghenia Guțul și președintele adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, în absolută încălcare a legii Republicii Moldova, au semnat cu Promsveazibank, un acord în baza căruia au permis activitatea cardurilor MIR pe teritoriul UTA Găgăuzia”, a afirmat expertul moldovean.
Valeriu Pașa subliniează că cei peste 138 de mii de oameni care au fost mituiți, reprezintă 10 % dintre cetățenii moldoveni aflați în țară care și-au exercitat dreptul de vot în data de 20 octombrie.
,,Toate cele 138 de mii de persoane al căror nume îl știe poliția riscă amenzi între 25 de mii de lei și 37500 de lei, unii – închisoare. Pot scăpa de amenzi numai cei care vor merge singuri la poliție și vor colabora cu anchetatorii. Banii primiți de la Șor, oamenii vor fi obligați să-i restituie. Resursele financiare vor ajunge în bugetul național. Toți cei care au avut sau mai au această aplicație instalată, au zile dacă nu ore numărate să sune la poliție și să povestească ce s-a întâmplat. Iar oamenii de bună credință trebuie să povestească despre cazurile în care au auzit despre luare de mită, pentru ca fiecare să înțeleagă amploarea fraudei care s-a produs”, a mai spus președintele Comunității WatchDog.md.
Expertul crede că ,,nu există temei legal de anulat scrutinul precedent, însă prin vot conștient și asumat alegătorii vor demonstra dacă vom avea un președinte ales onest, sau unul căruia Ilan Șor îi va cumpăra fotoliul de președinte”.
Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, milioanele de dolari au fost transferate din Rusia în Republica Moldova prin intermediul aplicației PSB, care a devenit activă din luna aprilie a acestui an în țara vecină.
„Acest proces de transferuri bancare din Rusia a început practic la sfârșitul primăverii, când diferite alte forme de transfer a mijloacelor financiare pe teritoriul Republicii Moldova prin oricare alte forme erau documentate de organele de drept. La acea perioadă s-a recurs la următoarea schemă de transfer și de comunicare cu persoanele care erau atrase în procesul de corupere. Sistemul de corupere nu a început în septembrie, ci mult mai devreme, doar sistemul PSB a fost început la finele primăverii”, a declarat șeful IGP.
Aplicația Telegram, folosită de Șor și oamenii săi
Ca urmare, sute de moldoveni au fost mituiți, fiind instruiți pe Telegram cu privire la accesarea platformei PSB.
,,Mecanismul de instituire, de instruire, de pregătire, de instalare a acestor aplicații era realizat prin boturi Telegram, adică grupuri, unde accesul altor persoane terțe era mult mai limitat. Doar pe parcursul lunii octombrie, poliția a reușit să documenteze și să suspende activitatea a 97 de grupuri unde erau instruite și pregătite persoanele pentru a putea intra în posesia platformei PSB ca să beneficieze de aceste transferuri”, a adăugat șeful IGP.
Iar prin intermediul platformei PSB au fost efectuate peste 1.400.000 de tranzacții, iar numărul persoanelor care au interacționat cu sistemul bancar rus este, în acest moment, de 138.000, acesta fiind stabilit pe baza numerelor de telefon. Totuși, autoritățile moldovene iau în calcul că acest număr ar putea fi mult mai mare.
„Aceste 138.000 de numere unice nu reprezintă numărul total de persoane pentru că un singur număr de telefon putea fi folosit pentru multiple tranzacții și de mai multe persoane dintr-o familie. Intenția era clară: de a corupe masiv electoratul”, a mai spus Viorel Cernăuțeanu, precizând că gruparea criminală organizată condusă de oligarhul fugar Ilan Șor, care este și liderul Blocului Victorie, intenționează să mituiască moldovenii și în timpul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din data de 3 noiembrie.
În prezent, structurile de drept de la Chișinău au stabilit transferuri de circa 39 de milioane de dolari, dintre care 24 de milioane au fost transferate pe parcursul acestei luni, iar celelalte aproximativ 15 milioane în timpul lunii septembrie.
Sancțiuni pentru mită electorală
Peste 500 de moldoveni sunt cercetați pentru că și-au vândut votul Kremlinului, riscând sancțiuni de până la 38.000 de lei moldovenești, adică aproximativ 2.000 de euro.
Iar ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) au aplicat până în data de 23 octombrie amenzi în valoare de aproximativ 1 milion de lei moldovenești sau echivalentul a circa 52.000 de euro. Dar alte procese-verbale trimise de poliție sunt în proces de examinare.
Învingătoarea primul scrutin al alegerilor prezidențiale, Maia Sandu a denunțat ,,un atentat asupra democrației”, libertății și aspirației poporului său de a fi parte a familiei europene. Ea a subliniat că ,,bandiții, care vor cu orice preț să vină la putere”, au intenționat să cumpere 300 de mii de voturi. Cu toate acestea, prima bătălie din această luptă a fost câștigată, iar din această experiență trebuie învățăt ceva.
Maia Sandu s-a referit la referendumului republican constituțional pentru care 50.38 % dintre moldoveni au votat ,,Da”, iar 49.62 % au votat ,,Nu”, ei răspunzând la întrebarea ,,Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”, arată datele prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC).
Drept urmare, plebiscitul pro-european a câștigat la o diferență de câteva mii de voturi, ceea ce reprezintă o victorie uriașă pe fondul războiului hibrid al Rusiei, rezultatele demonstrând că ,,democrația moldoveană este puternică, la fel ca voința și dorința poporului moldovean de a avansa spre integrarea europeană”, potrivit purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Naţională de la Casa Albă, John Kirby.
Recent, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care transmis un avertisment puternic Kremlinului și condamnă cu vehemență tentativele de ingerință și operațiunile hibride împotriva Chișinăului, care au devenit mai agresive odată cu apropierea alegerilor prezidențiale și a referendumului republican constituțional din Republica Moldova, ambele având loc în data de 20 octombrie.
Votul europarlamentarilor a fost oferit pe fondul anunțului Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova, care a informat că Rusia a investit aproximativ 100 de milioane de euro pentru a submina procesul electoral, inclusiv cu scopul de a-i convinge pe cetățenii moldoveni să voteze împotriva aderării la Uniunea Europeană.
