După câteva decenii de declin pe toate planurile, Restaurația Uniunii Sovietice nu vizează numai acapararea unor teritorii pierdute de sub control; rușii sunt determinați să recupereze suplimentar o cotă din piața globală și o parte din prestigiul pe care îl avea industria lor. Stagnarea generală din toate domeniile, inclusiv cele științifice și tehnice face însă ca acest obiectiv să fie imposibil de atins. Cu o singură excepție: rachetele nucleare! Niciun alt stat nu a investit recent în această nișă, cu excepția Coreei de Nord, care se află sub embargo, din fericire.
Ceremonia de lansare simbolică a unei noi rachete, cu etichetă verde, a fost oficiată personal de președintele Vladimir Putin, cel care a zdrobit o sticlă de votcă de focosul nuclear al noii arme, fapt care denotă așteptările uriașe pe care le are establishmentul rus de la acest produs. Modelul de rachetă, ce va purta numele de Satan-2 în varianta sa de export, nu este chiar nou, cum indică și denumirea comercială, ci un facelift al rachetei mai vechi, Satan-1, replică a mult mai cunoscutului Iskander, însă cu câteva îmbunătățiri absolut necesare pentru epoca în care trăim: faruri cu xenon, cruise control adaptiv, ABS, control automat al tracțiunii și, cel mai important, un sistem de navigație mai de doamne-ajută, care va mări șansele ca focosul să ajungă din prima salvă la destinație. Deloc de neglijat sunt și emisiile scăzute de CO2 ale motorului rachetei, care se încadrează în normele de poluare Euro 6 și vor constitui un criteriu important pentru atragerea de clienți din rândul celor preocupați de conservarea mediului înconjurător.
Deși fiabilitatea nu a fost niciodată punctul forte al industriei ruse post-socialiste, acest aspect este mai puțin important în cazul de față, pentru că racheta este de unică folosință.
Rămâne de văzut prețul de lansare pentru care va fi vândută respectiva minune a tehnologiei, acesta fiind cel mai important factor de care depinde succesul ei comercial. Dacă nu va fi unul foarte scăzut, rușii vor avea o concurență serioasă în cele câteva SRL-uri occidentale, care au început să dezvolte rachete reutilizabile, mult mai sofisticate, dintre care amintim doar companiile de largă notorietate publică SpaceX și United Launch Alliance. Chiar dacă prețul inițial va fi competitiv, potențialii clienți ar putea fi tentați să nu se înghesuie să cumpere imediat rachetele nucleare Satan-2, ci să aștepte până când Moscova va pierde și actualul Război Rece, iar ei vor putea profita de lichidările de stocuri și le vor achiziționa pentru o nimica toată.
