Această situație ridică semne de întrebare asupra capacității Guvernului de a respecta angajamentul față de Comisia Europeană de a reduce deficitul la 7% din PIB până la finalul anului.
Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre cheltuielile statului și veniturile obținute prin taxe și impozite. Când statul cheltuiește mai mult decât încasează, este nevoit să se împrumute pentru a acoperi această diferență. Deficitele ridicate duc la creșterea datoriei publice și implicit la costuri mai mari cu dobânzile plătite de stat, ceea ce pune o presiune suplimentară pe bugetul național.
În aceeași perioadă a anului trecut, deficitul bugetar a fost de 1,67% din PIB, adică 29 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă că anul acesta s-a înregistrat o scădere ușoară. Totuși, ritmul de reducere este insuficient pentru a atinge obiectivul de 7% din PIB stabilit pentru 2025, în condițiile în care anul trecut deficitul a fost de 8,65% (153 miliarde lei).
Un aspect pozitiv este că încasările realizate de ANAF au crescut în februarie 2025. În timp ce în ianuarie colectările au crescut cu doar 5,2%, în februarie veniturile au fost mai mari cu 16,6% față de aceeași lună a anului precedent, iar planul de încasări a fost depășit cu 2%. Chiar și așa, veniturile totale ale ANAF din primele două luni au fost de 72,54 miliarde de lei, insuficiente pentru a acoperi cheltuielile statului.
Un alt semnal de alarmă este creșterea datoriei publice, care la finalul anului 2024 a ajuns la un nivel record de 964 miliarde de lei, reprezentând 54,6% din PIB. Aceasta a crescut cu 180 miliarde de lei doar anul trecut și cu aproape 600 miliarde de lei în ultimii cinci ani. În 2019, datoria României era de 35% din PIB, ceea ce indică o creștere accelerată care pune o presiune semnificativă pe stabilitatea economică a țării.
Care sunt provocările pentru Guvern?
· Reducerea deficitului: Guvernul trebuie să găsească soluții pentru a limita cheltuielile sau pentru a crește veniturile fiscale, astfel încât să respecte ținta de deficit de 7% din PIB.
· Creșterea eficienței ANAF: Deși veniturile colectate au crescut în februarie, ritmul trebuie menținut pentru a sprijini sustenabilitatea bugetară.
· Gestionarea datoriei publice: Cu un nivel record al datoriei, costurile cu dobânzile vor crește, ceea ce va pune și mai multă presiune pe bugetul național.
Situația actuală impune măsuri urgente pentru a evita o destabilizare economică. Dacă trendul actual continuă, Guvernul va avea dificultăți în atingerea obiectivelor fiscale asumate, iar datoria publică va continua să crească alarmant.
